articles de Coffea arabica L. - Encyclopédie de la Vie

Coffea arabica ( roumain ; moldave )

fourni par wikipedia RO

Coffea arabica este o specie de arbore de cafea originar indigenă din munții din sud-vestul Etiopiei. De asemenea, este cunoscută sub numele de "arborele de cafea din Arabia", "cafea montană" sau "cafea arabică". Coffea arabica este considerată a fi prima specie de cafea care a fost cultivată, fiind cultivată în sud-vestul Etiopiei de mai bine de 1.000 de ani.

Arabica deține un conținut mai scăzut de cafeină, între 0.8 și 1.4 %, și este recunoscută ca fiind superioară calitativ soiului Coffea canephora (Robusta). Arabica are o aromă delicată și rafinată, puțin acidă, cu un gust pregnant de caramel.

Descriere

Plantele sălbatice cresc până la 9 - 12 metri înălțime, având un sistem de ramificare deschis. Frunzele sunt opuse, alungite, având 6 – 12 cm lungime și 4 – 8 cm lățime, de culoare verde închis, lucioase. Florile sunt albe, au 10–15 mm în diametru și cresc în grupuri axilare. Fructul este o drupă (deși de obicei este numit "cireșe" la plural), are 10–15 mm în diametru, inițial este verde, la maturare devine roșu aprins și în cele din urmă devine purpuriu. Fructul conține de obicei două semințe (boabele de cafea).

Răspândire și habitat

Deși inițial creștea doar în zonele muntoase din sud-vestul Etiopiei, Coffea arabica se găsește acum rar în starea sa nativă, multe populații părând a fi copaci nativi amestecați cu cei plantați de om, lucru comun deoarece Coffea arabica este un arbust care crește sub frunzișul altor arbori. Planta a fost, de asemenea, recuperată de pe Platoul Boma din Sudanul de Sud. Coffea arabica crește și pe Muntele Marsabit din nordul Kenyei, dar nu este clar dacă este cu adevărat nativă sau naturalizată.^[1]

Soiuri

Coffea arabica are mai mult de două sute de soiuri diferite, fiecare cu caracteristici unice. Unele dintre cele mai cunoscute sunt:

Jamaica Blue Mountain

Blue Mountain, din regiunea Munților Albaștri, Jamaica; este o cafea de mare reputație, cu un preț foarte mare de piață (prețul de vânzare cu amănuntul se apropie de 100 €/kg)

Soiul Bourbon

Bourbon Sharp, cultura este în insula Réunion, Guadelupa și Noua Caledonie

Cattura, o mutație de Bourbon

Gayo, produsă in provincia Aceh din nordul Sumatrei, cu aciditate scăzută și gust ușor amărui

Harrar, în regiunea Harar, Etiopia, renumită pentru aromele complexe, de fructe și de flori

Huehuetenango, cultivat la peste 1500 m la nord de Guatemala

Java, insula Java, Indonezia

Kenya AA, este un grad de calitate în sistemul de rating din Kenya

Kona, cultivate pe pantele muntelui Hualalai, în Kailua Kona, Hawaii

Kontir Wild Forest, din zona Djimmah, Etiopia, la o altitudine de 1400-1600 m

Maragogype (Brazilia), boabele de acest soi sunt două-trei ori mai mari decât cele tradiționale

Mocca, după numele orașului Mocha, Yemen, cel mai vechi port de comerț cu cafea

Mundo Novo, un hibrid între Bourbon și o varietate de Sumatra

Oaxaca, cultivate în sudul Mexicului, între care se disting Pluma, cu aromă de ciocolată și El Olivo culoare verde-albăstruie

Peaberry, cultivate pe pantele muntelui Kilimanjaro, Tanzania

Tarrazu, valea Tarrazu, în zonele muntoase în apropiere de San José, Costa Rica

Toraja, varietate indoneziană din insulele Sulawesi, cu aromă distinctă, florală

Uganda, varietate africană, purtând și numele de bugisha

Kalossi Toraja, zonele muntoase din Sulawesi

Winy, originară din Kenya, a cărei aroma amintește de vinul roșu

Yirgacheffe, în imediata apropiere a orașului Yirgacheffe, provincia Sidamo, Etiopia

Yrgacheffe, varietate din Etiopia

Zimbabwe, regiunea Chipinge, la granița cu Mozambic, considerată echivalentă cu cele mai bune soiuri din Kenya, în special pentru aromă, similară vinului roșu. ^[2]^[3]

Cultivare

Boabe de cafea arabica

Coffea arabica ocupă 75-80 la sută din producția totală de cafea din lume.^[4]

Arabica este cultivată cu preponderență în America Centrală (Mexic, Guatemala, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica, Panama), America de sud (Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Paraguay, Argentina), Africa (Etiopia, Kenya, Tanzania, Zambia, Mozambique), precum și Asia (India, Indonezia, Noua Guinee).

C. arabica este dificil de cultivat și de obicei între 1000 și 2000 m altitudine, deși există plantații și mai jos până la nivelul mării dar și la altitudini mai mari de până la 2.800 de metri.^[5]

Planta poate tolera temperaturi scăzute, dar nu și înghețul. Cel mai bine crește la o temperatură medie între 15 și 24 °C.^[6] Soiurile predominant comerciale cresc doar până la circa 5 m. Se maturizează pe deplin în 7 ani. Arbuștii Arabica produc 500 - 700 g de cafea verde pe arbust în fiecare an.^[7]

Pe insula Java, arborii sunt plantați în orice moment al anului și sunt recoltați pe tot parcursul anului. În unele zone din Brazilia, cu toate acestea, sunt recoltați doar în timpul iernii. Plantele sunt vulnerabile la temperatură scăzută și la soluri cu pH scăzut, de asemenea, sunt mult mai vulnerabile la dăunători decât C. robusta.

Utilizare

Cea mai mare valoare medicinală o au boabele. Sunt folosite însă și frunzele dar și coaja. Modul de preparare al boabelor: decoct și infuzie.

Substanțe active importante: cafeină, cafeonă și tanin. Pe lângă binecunoscutul efect tonic al sistemului nervos central, cafeaua are și efect diuretic, îmbunătățește circulația sângelui, dilată căile respiratorii. Cafeaua combate astenia și are influență pozitivă în cazul bolilor infecțioase.

Are efecte diferite în funcție de consumator, poate provoca insomnie și agitație, în timp ce alte persoane dorm chiar mai bine după consumul de cafea.

Note

^ Charrier A, Berthaud, p. 20
^ specialitycoffee.ro: Despre cafea. Descrierea principalelor specii și a varietăților de cafea
^ descopera.ro: Enciclopedia moderna a boabei de cafea, Dan-Silviu Boerescu, 02.12.2007
^ Arabica and Robusta Coffee Plant, at the Coffee Research Institute homepage. Retrieved December 2012.
^ Christine B. Schmitt (2006). Montane Rainforest with Wild Coffea Arabica in the Bonga Region (SW Ethiopia): Plant Diversity, Wild Coffee Management and Implications for Conservation. Cuvillier Verlag. p. 4. ISBN 978-3-86727-043-4.
^ Taye Kufa Obso (2006). Ecophysiological diversity of wild Arabica coffee populations in Ethiopia: Growth, water relations and hydraulic characteristics along a climatic gradient. Cuvillier Verlag. p. 10. ISBN 978-3-86727-990-1.
^ http://www.ethiopiamd.com/Beans.html accesat 08.10.2014

Silvarolla, Maria B. (2004). „A naturally decaffeinated arabica coffee”. Nature. 429 (6994): 826. doi:10.1038/429826a. PMID 15215853. Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
Weinberg, Bennet Alan (2001). The World of Caffeine: The Science and Culture of the World's Most Popular Drug. New York: Routledge. ISBN 0-415-92722-6. Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)