الأسماء في صفحات التنقل
Clitocybe dealbata (James Sowerby, 1799 ex Paul Kummer, 1871), sin. Omphalia dealbata (James Sowerby, 1799 ex Lucien Quélet, 1886), din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Clitocybe[1] este, împreună cu specia foarte asemănătoare cu același habitat Clitocybe rivulosa,[2] o ciupercă extrem de otrăvitoare și nu rar mortală. Ea este numită în popor între altele pâlnioară de fildeș sau ciuperca nădușelii. Acest burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin luminișuri ierboase, pe pajiști și pășuni, pe lângă drumuri și margini de ogoare, de la câmpie până la munte, din (mai) iunie până în octombrie (noiembrie).[2][3][4]
Primul savant care a descris specia, în anul 1799, a fost micologul englez James Sowerby (1757-1822), denumind soiul, în volumul 2 al lucrării sale Coloured Figures of English Fungi or Mushrooms, ca Agaricus dealbatus,[5] redenumit sub numele actual Clitocybe dealbata (2016) de micologul german Paul Kummer în cartea sa din 1871 Der Führer in die Pilzkunde: Anleitung zum methodischen, leichten und sicheren Bestimmen der in Deutschland vorkommenden Pilze mit Ausnahme der Schimmel- und allzu winzigen Schleim- und Kern-Pilzchen.[6]
Numele binomial Omphalia dealbata, dat de micologul francez Lucien Quélet în cartea sa din 1886 Enchiridion Fungorum in Europa Media et Praesertim in Gallia Vigentium[7] aproape numai este folosit. De asemenea mai multe alte denumiri încercate, în primul rând văzute ca varietăți ale buretelui, pot fi astăzi neglijate.[8]
Diverse surse actuale pretind, că Clitocybe dealbata ar fi numai o variație a speciei Clitocybe rivulosa, ce se pare elementar incorect, pentru că prima diferă nu numai în forma ei exterioară, ci și în caracteristicile reacției chimice. Cei mai mulți micologi precum și Index Fungorum sau Mycobank descriu două specii, vezi acolo:[1][8][9][10][11]
C. dealbata, lamele și picior
C. dealbata bătrână
C. dealbata, extrem albe
Buretele de fildeș fals poate fi confundat cu ciupercile tot atât de otrăvitoare Clitocybe candicans,[13] Clitocybe odora (comestibil, forma albă, miros puternic de anason),[14] Clitocybe phyllophila, sin. Clitocybe cerussata,[15] și Clitocybe rivulosa (fără miros de faină),[16] dar și cu delicioasele Clitopilus prunulus,[17] Calocybe gambosa, Marasmius oreades (extrem de periculos, fiindcă se dezvoltă în același locuri)[18] precum cu Agrocybe dura (comestibilă)[19] sau ciuperci de genul comestibil Hygrophorus, ca de exemplu Hygrophorus agathosmus,[20] Hygrophorus chrysodon,[21] Hygrophorus eburneus sin. Hygrophorus karstenii,[22] Hygrophorus ligatus,[23] Hygrophorus nemoreus,[24] sau Hygrophorus persoonii sin. Hygrophorus olivaceoalbus.[25]
Agrocybe dura
Calocybe gambosa
Clitocybe candicans
Clitocybe odora
Clitocybe phyllophila sin. cerussata
!!!Clitocybe rivulosa!!!
Clitopilus prunulus
Hygrophorus agathosmus
Hygrophorus chrysodon
Hygrophorus karstenii sin. eburneus
Hygrophorus ligatus
Hygrophorus nemoreus
Hygrophorus persoonii
Marasmius oreades
Ciuperca este extrem de periculoasă pentru că conține muscarină în mare cantități care pricinuește adesea oară decesul, această formă de intoxicație numindu-se Sindromul colinergic (sudoral). Simptomele, în termen de 30 de minute la două ore de la ingestie, sunt salivație, transpirație și lăcrimații cu hipotensiune și puls lent. La o intoxicare mai slabă, semnele de intoxicație dispar după câteva ore. Cu doze mai mari, aceste prime simptome sunt urmate de dureri abdominale, greață severă, diaree, constricție pupilară cu vedere încețoșată și dificultăți respiratorii similare astmei (care pot fi deja letale) precum unui edem pulmonar din care rezultă deseori o insuficiență cardiacă. Victimele sunt în primul rând bolnavi, bătrâni și copii.[26][27]
Dacă există suspiciunea, că o persoană ar fi consumat o ciuperca cu muscarină, se indică provocarea vomei, administrarea cu cărbune medical de 0,5-1g / kg care poate să întârzie aportul de otravă și consumul de cât mai multe lichide, cel mai bine ionice (care pot fi vitale în special la copiii mici). Din cauza posibilității de complicații grave care, cum deja scirs, pot implica plămânii și inima, fiecare caz trebuie monitorizat clinic cu control ECG până când toate simptomele au dispărut. Ca antidot este utilizat atropină (adulti: 1–2 mg/kg; copii 0,02 mg/kg).[28]
Ciupercile mici albe sunt aproape întotdeauna periculoase! Începători ar trebui să evite mereu ciupercile albe de astfel de măsură!
.jpg)
.jpg)
.JPG)
.jpg)
Bruno Cetto 5
Materiale media legate de Pâlnioara de fildeș la Wikimedia Commons
Clitocybe dealbata (James Sowerby, 1799 ex Paul Kummer, 1871), sin. Omphalia dealbata (James Sowerby, 1799 ex Lucien Quélet, 1886), din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Clitocybe este, împreună cu specia foarte asemănătoare cu același habitat Clitocybe rivulosa, o ciupercă extrem de otrăvitoare și nu rar mortală. Ea este numită în popor între altele pâlnioară de fildeș sau ciuperca nădușelii. Acest burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin luminișuri ierboase, pe pajiști și pășuni, pe lângă drumuri și margini de ogoare, de la câmpie până la munte, din (mai) iunie până în octombrie (noiembrie).
_1974,_MiNr_1940.jpg)
