Ardeiul iute (Capsicum annuum) este o specie populară a genului Capsicum care face parte din familia Solanaceae. Această specie se dovedește a fi cea mai cultivată dintre toate cele 4 tipuri de ardei cunoscuți. Ardeii iuți se pot găsi în mărimi și forme diferite, iar intensitatea iuțelii acestora poate varia și de la slab la intens: ardei gras, chilli sau ardei iute roșu. Proprietățile medicinale ale ardeiului sunt limitate, în general, la proprietățile vitaminizante (îndeosebi privind vitaminele A și C). În acest sens, varietatea de ardei iute este o excepție datorită substanței iritante capsaicină, cu multiple indicații terapeutice.
Deși annuum înseamnă anual (provenind din latinescul annus ”an”) ardeiul iute este o plantă perenă, care în absența iernilor geroase se poate adapta și poate supraviețui mai multe anotimpuri. Ardeiul iute are flori de culoare albă, uneori purpuriu iar tulpinile sunt numeroase și pot atinge o înălțime de 60 cm. Fructele pot fi verzi, galbene sau roșii. În timp ce alte soiuri de ardei se pot dezvolta în orice tip de climat, ardeiul iute are nevoie de un mediu cald și uscat.
Originar din America Centrală și de Sud, ardeiul iute a fost răspândit în lume de marinarii spanioli și portughezi. Istoria ardeiului iute a început în Mexic acum aproximativ 7500 de ani. Deși ardeiul iute a apărut pentru prima dată în Mexic, cele mai multe soiuri de ardei iute sunt cultivate în Peru, în Bolivia puteți consuma cele mai multe soiuri sălbatice de ardei iute iar India este acum cel mare producător, consumator și exportator din lume.
Diego Alvarez Chanca a adus primii ardei iuți în Spania în anul 1493. La început aceștia erau crescuți mai degrabă ca niște curiozități botanice în grădinile mănăstirilor din Spania și Portugalia.
În întreaga lume se cultivă 3,8 milioane de hectare din care rezultă o producție de 33 milioane de tone de ardei iute.[1]
Din America Centrală ardeiul iute a ajuns în Spania, în Africa de Vest și India. Din India acesta s-a răspândit spre Asia centrală, Turcia și a ajuns și ăn Ungaria unde a devenit extrem de cunoscut sub numele de boia.
În lume se pot găsi 35 de specii de ardei iute, dintre care aproximativ 25 dintre ele se pot găsi doar pe continentul American.
Sunt cultivate 4 feluri de ardei: iuți[2], grași, lungi (de ex. kapia) și gogoșari. Ardeiul, la fel ca roșiile și vinetele, este o plantă pretențioasă la lumină, căldură, apă și hrană. Pentru a avea o producție mare și de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pământ bogat, afânat, lucrat adânc și îngrășat cu gunoi de grajd.
Ardeiul iute este unul dintre cele mai sănătoase alimente din lume. Câteva dintre cele mai importante proprietăți terapeutice oferite de acesta sunt[3]:
Anason · Ardei · Arpagic · Boia · Busuioc · Ceapă · Chili · Chimen · Chimion · Cimbrișor · Cimbru · Cimbru de câmp · Coriandru · Creson · Cuișoare · Curry · Fenicul · Ghimbir · Hrean · Ienibahar · Ienupăr · Lemn dulce · Leuștean · Levănțică · Limba mielului · Maghiran · Mărar · Mentă · Muștar alb · Muștar negru · Nucșoară · Pătrunjel · Piper · Roiniță · Rozmarin · Salvie · Schinduf · Scorțișoară · Șofran · Șovârf · Tarhon · Usturoi · Zerdiceaf
Ardeiul iute (Capsicum annuum) este o specie populară a genului Capsicum care face parte din familia Solanaceae. Această specie se dovedește a fi cea mai cultivată dintre toate cele 4 tipuri de ardei cunoscuți. Ardeii iuți se pot găsi în mărimi și forme diferite, iar intensitatea iuțelii acestora poate varia și de la slab la intens: ardei gras, chilli sau ardei iute roșu. Proprietățile medicinale ale ardeiului sunt limitate, în general, la proprietățile vitaminizante (îndeosebi privind vitaminele A și C). În acest sens, varietatea de ardei iute este o excepție datorită substanței iritante capsaicină, cu multiple indicații terapeutice.