Coregonus maraenoides és una espècie de peix de la família dels salmònids i de l'ordre dels salmoniformes.
Coregonus maraenoides és una espècie de peix de la família dels salmònids i de l'ordre dels salmoniformes.
The Peipsi whitefish[1][2] (Coregonus maraenoides) is a freshwater whitefish of the family Salmonidae that naturally occurs in Lake Peipus on the border of Estonia and Russia, from where it also ascends to Lake Võrtsjärv to spawn. It has been introduced in Lake Burtnieks (Latvia), Gulf of Riga (Baltic Sea), many lakes of northern Russia, Poland, Germany, Netherlands, Japan, Lake Sevan (Armenia) and Balkash (Kazakhstan).[3] It is a benthopelagic fish up to 60 cm long.
It is part of the European whitefish complex (Coregonus lavaretus sensu lato), and often not distinguished from C. lavaretus.[4]
The Peipsi whitefish (Coregonus maraenoides) is a freshwater whitefish of the family Salmonidae that naturally occurs in Lake Peipus on the border of Estonia and Russia, from where it also ascends to Lake Võrtsjärv to spawn. It has been introduced in Lake Burtnieks (Latvia), Gulf of Riga (Baltic Sea), many lakes of northern Russia, Poland, Germany, Netherlands, Japan, Lake Sevan (Armenia) and Balkash (Kazakhstan). It is a benthopelagic fish up to 60 cm long.
It is part of the European whitefish complex (Coregonus lavaretus sensu lato), and often not distinguished from C. lavaretus.
Coregonus maraenoides es una especie de pez de la familia Salmonidae en el orden de los Salmoniformes.[1]
Coregonus maraenoides es una especie de pez de la familia Salmonidae en el orden de los Salmoniformes.
Peipsi siig ehk ihes (Coregonus lavaretus maraenoides) on lõhelaste sugukonda kuuluva merisiia alamliik.
Peipsi siig on merisiiast veidi jässakam. Nagu nimigi ütleb, pärineb kala mandrijääst (pärast viimast jääaega) vabanenud Peipsi-Pihkva järvest. Teda on edukalt introdutseeritud mitmes Aasia järves (näiteks Sevani järv), Eestis pole ta teistesse veekogudesse lastuna enamasti järglasi andnud.
Algupärases levilas on ta nüüdseks säilinud vaid Peipsi järve põhjaosas, kus üldine eutrofeerumine ja hapnikutingimused on mõneti paremad.
Peipsi siig ehk ihes (Coregonus lavaretus maraenoides) on lõhelaste sugukonda kuuluva merisiia alamliik.
Peipsi siig on merisiiast veidi jässakam. Nagu nimigi ütleb, pärineb kala mandrijääst (pärast viimast jääaega) vabanenud Peipsi-Pihkva järvest. Teda on edukalt introdutseeritud mitmes Aasia järves (näiteks Sevani järv), Eestis pole ta teistesse veekogudesse lastuna enamasti järglasi andnud.
Algupärases levilas on ta nüüdseks säilinud vaid Peipsi järve põhjaosas, kus üldine eutrofeerumine ja hapnikutingimused on mõneti paremad.
Coregonus maraenoides Coregonus generoko animalia da. Arrainen barruko Salmonidae familian sailkatzen da.
Coregonus maraenoides Coregonus generoko animalia da. Arrainen barruko Salmonidae familian sailkatzen da.
Coregonus maraenoides is een straalvinnige vissensoort uit de familie van de zalmen (Salmonidae) en de onderfamilie van de houtingen. De wetenschappelijke naam van de soort is voor het eerst geldig gepubliceerd in 1916 door Lev Berg als ondersoort van de grote marene (C. lavaretus maraenoides). De vis komt alleen voor in meren op de grens van Estland en Rusland.
Deze houting verschilt in een aantal detailkenmerken van andere soorten in hetzelfde water waaronder het aantal kieuwboogaanhangsels (35 tot 45, gemiddeld 39), schubben op de zijlijn (meestal 93 tot 96) en verhoudingen van een aantal meetbare lichaamskenmerken ten opzichte van de totale lengte. De vis kan 60 cm lang worden.[1][2]
De vis komt voor in een aantal meren van Estland en het aangrenzende deel van Europees Rusland. Het Peipsimeer, Lämmimeer (Lämmijärv) en het Meer van Pskov (gezamenlijke oppervlakte van 3.555 km²). Daarnaast is de vis uitgezet in een groot aantal wateren in Rusland en ook West-Europa, waaronder Nederland (in de jaren 1930[3]). De vis leeft in het open water, maar sommige populaties trekken om te paaien rivieren op. De paai vindt plaats als de watertemperatuur onder de 5°C zakt.[1]
Deze soort komt niet voor op de Rode Lijst van de IUCN. Kottrlat & Freyhof bestempelen de soort als kwetsbaar omdat hij alleen nog maar sporadisch buiten het Peipsimeer voorkomt.[1]
Bronnen, noten en/of referentiesCoregonus maraenoides is een straalvinnige vissensoort uit de familie van de zalmen (Salmonidae) en de onderfamilie van de houtingen. De wetenschappelijke naam van de soort is voor het eerst geldig gepubliceerd in 1916 door Lev Berg als ondersoort van de grote marene (C. lavaretus maraenoides). De vis komt alleen voor in meren op de grens van Estland en Rusland.
Coregonul sau coregonul mare, coregonul de Ciudsk (Coregonus maraenoides) este un pește lacustru dulcicol din familia salmonide (Salmonidae). Este originar din lacul Peipus și a fost aclimatizat în mai multe țări din Europa și fosta Uniune Sovietică. În România a fost introdus experimental în 1957 în heleșteiele de la Nucet, Tarcău, în Lacul Roșu, în lacul de baraj de la Bicaz și câteva iazuri din nordul Moldovei. Trăiește în apele stătătoare reci.
Are o lungimea de 30-40 cm lungime, maximum 60 cm și o greutate de 300-400 g, maximum 3,5 kg. Poate trăi 15 ani. Corpul este relativ înalt, alungit, fusiform, comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi relativ mari. Capul relativ mic. Ochiul situat în jumătatea anterioară a capului. Botul trunchiat, marginea sa anterioară fiind verticală sau oblică. Gura mică, dispusă subterminal. Înotătoarele pectorale și ventralele au vârful ascuțit. Înotătoarea dorsală și anală cu marginea concavă, înotătoarea caudală adânc scobită. Au și o înotătoare adipoasă. Coloritul corpului argintiu, mai întunecat pe spate; vârful înotătoarelor negru.
Se hrănește cu zooplancton și nevertebrate bentonice: crustacee, moluște, viermi, larve de insecte (chironomide etc.) și insecte adulte. Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc și cu pești mici și cu icrele altor specii de pești. Depune icre bentonice, lipicioase pe fund de piatră, în octombrie-noiembrie. O femelă depune16.000-82.000 icre.
Are valoare economică. Carnea este gustoasă. Specia se pretează a fi cultivată în lacuri de baraj, iazuri și heleșteie, în zona montană și colinară.
Coregonul sau coregonul mare, coregonul de Ciudsk (Coregonus maraenoides) este un pește lacustru dulcicol din familia salmonide (Salmonidae). Este originar din lacul Peipus și a fost aclimatizat în mai multe țări din Europa și fosta Uniune Sovietică. În România a fost introdus experimental în 1957 în heleșteiele de la Nucet, Tarcău, în Lacul Roșu, în lacul de baraj de la Bicaz și câteva iazuri din nordul Moldovei. Trăiește în apele stătătoare reci.
Are o lungimea de 30-40 cm lungime, maximum 60 cm și o greutate de 300-400 g, maximum 3,5 kg. Poate trăi 15 ani. Corpul este relativ înalt, alungit, fusiform, comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi relativ mari. Capul relativ mic. Ochiul situat în jumătatea anterioară a capului. Botul trunchiat, marginea sa anterioară fiind verticală sau oblică. Gura mică, dispusă subterminal. Înotătoarele pectorale și ventralele au vârful ascuțit. Înotătoarea dorsală și anală cu marginea concavă, înotătoarea caudală adânc scobită. Au și o înotătoare adipoasă. Coloritul corpului argintiu, mai întunecat pe spate; vârful înotătoarelor negru.
Se hrănește cu zooplancton și nevertebrate bentonice: crustacee, moluște, viermi, larve de insecte (chironomide etc.) și insecte adulte. Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc și cu pești mici și cu icrele altor specii de pești. Depune icre bentonice, lipicioase pe fund de piatră, în octombrie-noiembrie. O femelă depune16.000-82.000 icre.
Are valoare economică. Carnea este gustoasă. Specia se pretează a fi cultivată în lacuri de baraj, iazuri și heleșteie, în zona montană și colinară.
