U ghjuncu (Spartium junceum) hè un arburettu chì faci partita di a famiglia di i Fabaceae. Si trova in i paesi è i rigioni situati intornu à u Mari mediterraniu. U ghjuncu hè alta sin'à dui metri. I fiori di u ghjuncu sò giaddi.
U ghjuncu hè cumunu in Corsica.
Accadi chì u ghjuncu fussi mintuvatu in a tupunimia corsa. Par asempiu: Ghjunchetu.
U ghjuncu servi (com'è a murta) par fabbricà i nassi pa a pesca. U ghjuncu hè coltu di ghjugnu o di lugliu parchì tandu si scalza faciuli.
U ghjuncu (Spartium junceum) hè un arburettu chì faci partita di a famiglia di i Fabaceae. Si trova in i paesi è i rigioni situati intornu à u Mari mediterraniu. U ghjuncu hè alta sin'à dui metri. I fiori di u ghjuncu sò giaddi.
La inèštra è na chianda e la famiglia e le Fabaceae. È l’úneca spèce e gl jènere Spartium.
È ne šterpone prènn ávete da 0,5 a 3 m. Gl fušt suó vérd, tunn, vacand, allirt é che ne muare rámera fine comm a vign .
Le frunn suó sémblece, pelate, sénza pernucc, a forma e langia é lòngh 1 a 3 cm. Suó vérd cupe é cádene quasce ndutt quann la chianda scerisc.
Suó reštritt a crammòll, papiglenácee é e chelore giall vive, mbrefemuate ne muare. La mbellenazione è fatta da gl nzètt.
Cròlla e 2-2,5 cm, fatt da ne vessigl irt, attennate, che ne pengecchione mbonda é cchiù luongh e le scénn pòšt a gl late é pessott a la carèna chembòšta da ddu pètale líbbere ma appeccechiate é reggeriate mbonda.
Scerita: da maje a lugl.
È na vajana lònga fin'a 10 cm, a forma e fávecia, vérd é apuó néra quann è fatta. Quann z’arrape, ze ndòrc é jètta la semènda (10 a 18 váchera marrone é velenose) ndèrra vecin'a la chianda štéssa.
Spèc'e gl sudd e l’Auròpa, e gl nòrd áfreca é e gl Mèdie Uriènd, camba torn torn a gl Mediterránee, dénd a la zzòna e la gliva é de la vite. Crésc a gl sole, da 0 a 1.400 m n.l.m. ngim’a gl Appennine (2.000 a gl Étna), ngòpp’a gl terrine sicch é chin'e réna. Pò crésc pure ngim’a chigl cretuse, prò nen tiév'a èss úmmede é acquacciuse.
Gl mòde cchiù addeprate è la sémmena, che ze fa a gl autunn (settiémbr) o a la primavéra (da marz a mmetà abbrile).
P'avé na bèlla scerita è mègl e nen petà la chianda ogn ann, ma e le fà ogn cingh o sèje.
La inèštra tè, specialmènd dénd a gl sciuor é a le váchera, n’alcalòide tuósseche chiamate citisina.
La inèštra è na chianda e la famiglia e le Fabaceae. È l’úneca spèce e gl jènere Spartium.
Ritama[1][2] icha Ritach'u[2] (Spartium junceum) nisqaqa huk chaqallu yuram, thansam, Awya Yalaman Iwrupamantam apamusqa.
Ritama icha Ritach'u (Spartium junceum) nisqaqa huk chaqallu yuram, thansam, Awya Yalaman Iwrupamantam apamusqa.
Lu Spartium junceum (chiamatu "jinestra" 'n Sicilia, nu tèrmini chi discrivi macari n'àutru gèniri assimmigghianti, Genista; tutti dui gènira appartèninu ô tribbù: Genisteae) è n'arvustu dâ famigghia dî Fabaceae ca junci fàcili li 5 metri d'autizza e è cultivatu uremma ntê jardina. E' diffusu ntê riggiuni miditirrànii. Cci nn'havi di li ciura assai prufumati di culuri giarnu duratu.