Ainmhí simplí ilcheallach le plean colainne ina bhfuil dhá phríomhchiseal scartha ag ciseal ábhair gheilitínigh. Is annamh a fhaightear iad i bhfionnuisce, agus is muirí an chuid is mó díobh, ach is feoiliteach iad uile. Bíonn siméadracht ghathach ag an gcuid is mó díobh. Bíonn cealla loiscneacha acu chun creach a ghabháil, agus mar chosaint. De ghnáth cuimsíonn timthriall na beatha dhá phas, polaip ghreamaithe a fhéadfaidh a bheith aonarach, agus meidiúsa teasc-chruthach. Cuimsíonn siad na coiréil, an bundún leice, agus na smugairlí róin.
Is síol ainmhí é an t-alt seo. Cuir leis, chun cuidiú leis an Vicipéid.
Celenterate (Coelenterata, Radiata) sunt o subdiviziune de animale nevertebrate, acvatice, ce trăiesc în orice mediu salin.
Sunt organisme diploblastice propriu-zise, având corpul format din două foițe embrionare și anume ectoderm și endoderm. Între aceste două foițe embrionare aceste organisme au o mezoglee care poate fi anhistă sau celulară.
Posedă celule urzicatoare sau lipicioase.
Primitiv este radiară. Aceasta devine secundar bilaterală ca la anthozoare, sau biradiară la ctenofori.
De regulă celenteratele se hrănesc cu pești. Cavitatea gastrică are aspect saciform, ca la hidrozoare. Secundar această cavitate se compartimentează cum se întâmplă la polipii de scifozoare și anthozoare.
Celenteratele sunt organisme neuromiare (organisme care posedă sistem nervos și musculatură). Sistemul nervos este reprezentat de un plex subepitelial difuz, care este legat de ectoderm și endoderm. La unele grupe, ca de exemplu: la meduze și ctenofori se dezvoltă organe de simț (oceli, statociști, ropalii). Această dezvoltare se datorează vieții active pe care o duc acestea. Sunt prezente și condensări nervoase.
Este format din celule epitelio-musculare. Aceste celule pot avea fibre netede longitudinale în ectoderm, sau circulare în ectoderm. În subumbrela meduzelor aceste celule au fibre striate.
Se poate face fie asexuat prin înmugurire sau diviziune, sau sexuat. Majoritatea celenteratelor au metageneză în ciclul de viață.
Încrengătura celenterate cuprinde cca 9.000 de specii de animale acvatice fixate-polipii si libere-meduzele.
Hidra sau polipul de apa dulce (din lat.polis-mult,podos-picioare) se fixează de plantele acvatice cu tentaculele în jos. Corpul ei este cilindric,iar cavitatea bucală este înconjurată de 5-12 tentacule.
Actiniile sunt polipi marini de dimensiuni mari viu colorați în verde,albastru, roșu.Ele au în jurul orificiului bucal-anal câteva coroane de tentacule scurte și groase care-i dau aspectul unor "flori de mare" sau "anemone".
Meduzele sunt celenterate înotătoare care au corp gelatinos cu aspect de umbrelă(Aurelia aurata,Rizostoma). În centrul părții inferioare a corpului se deschide orificiul buco-anal, iar pe marginile corpului sunt dispuse tentaculele.
După Georgescu 1997. celenteratele se clasifică astfel:
Celenterate (Coelenterata, Radiata) sunt o subdiviziune de animale nevertebrate, acvatice, ce trăiesc în orice mediu salin.
Sunt organisme diploblastice propriu-zise, având corpul format din două foițe embrionare și anume ectoderm și endoderm. Între aceste două foițe embrionare aceste organisme au o mezoglee care poate fi anhistă sau celulară.
Posedă celule urzicatoare sau lipicioase.
