The Cyprininae are one of at least 11 subfamilies of cyprinid fish. It contains three genera in its strictest definition but many more are included depending on which authority is defining it, especially if the Labeobarbinae is not considered to be a valid grouping.
The Cyprininae are one of at least 11 subfamilies of cyprinid fish. It contains three genera in its strictest definition but many more are included depending on which authority is defining it, especially if the Labeobarbinae is not considered to be a valid grouping.
Cyprininae on karppikalojen lahkoon (Cypriniformes) ja särkien heimoon (Cyprinidae) kuuluva kalojen alaheimo.
Alaheimoon kuuluu seitsemän sukua ja 53 lajia.[1]
Cyprininae on karppikalojen lahkoon (Cypriniformes) ja särkien heimoon (Cyprinidae) kuuluva kalojen alaheimo.
Cyprininae er en underamilie av karpefamilien. Gruppen omfatter flere kjenter arter som karuss (Carassius carassius) og karpe (Cyprinus carpio). De vidt utbredte akvariefiskene gullfisk (Carassius auratus) og kangalfisk hører også til denne gruppen.
Denne iktyologirelaterte artikkelen er foreløpig kort eller mangelfull, og du kan hjelpe Wikipedia ved å utvide den. 
Cyprininae er en underamilie av karpefamilien. Gruppen omfatter flere kjenter arter som karuss (Carassius carassius) og karpe (Cyprinus carpio). De vidt utbredte akvariefiskene gullfisk (Carassius auratus) og kangalfisk hører også til denne gruppen.
Ciprininele (Cyprininae) este o subfamilie de pești din familia ciprinidelor. Cuprinde carpii, mrenele etc.
Subfamilia este foarte diversă în Africa și în estul, sud-estul și sudul Asiei unde unele specii pot crește până la aproximativ 2 m: la cealaltă extremă, unele specii abia ajung la 20 mm lungime standard. Există doar 38 de specii de ciprinine native în apele europene. Speciile europene se disting prin faptul că au două perechi de mustăți (cu excepția speciilor Carassius) și 8½ sau 14-21½ raze dorsale ramificate. Ciprininele trăiesc în habitate diverse de la cursurile torențiale de deal până la lacuri, estuare și peșteri.
Capul și corpul sunt ovale, mai mult sau mai puțin alungite, comprimate sau, uneori, turtite, abdomenul neascuțit, rotunjit sau chiar aplatizat, în ultimul caz înotătoarele pectorale și ventrale sunt orizontale. Înotătoarea dorsala lungă sau scurtă cu 7-30 raze ramificate, fără sau cu un spin osos care poate fi denticulat posterior. Originea înotătoarei dorsale este situată înaintea sau opusă sau, excepțional, puțin în urma înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală este scurtă, cu 5-9 raze ramificate, fără sau cu un spin osos, care în mod excepțional poate fi zimțat. Originea înotătoarei anale ajunge sub ultimele raze ale înotătoarei dorsale numai în cazuri excepționale, când înotătoarea dorsală este foarte lungă. Înotătoarele pectorale și ventrale sunt întotdeauna bine dezvoltate. Înotătoarea caudală bifurcată sau emarginată.
Gura este terminală, inferioară sau subinferioară, în general mică, protractilă. Fălcile cu un înveliș moale sau cornificat sau falca inferioară cu o margine osoasă ascuțită; fără o proeminență simfizială care poate intra în incizia fălcii superioare. Buzele prezente sau absente, ca și șanțul postlabial. Au o pereche rostrală și maxilară de mustăți, una sau ambele pot fi absente. Solzii sunt mici, medii sau mari; linia laterală se întinde de-a lungul liniei mediane a cozii (cu excepția Leptobarbus). Dinții faringieni sunt dispuși, în general, în 3 rânduri, în mod excepțional în 1 sau 2 rânduri.
La ciprinide, diferite structuri din jurul gurii sunt importante în identificarea genurile. Ele includ lobul rostral, buzele superioare și inferioare, fălcile superioare și inferioare, precum și mustățile. Acestea sunt dezvoltate în mod diferit sau pot lipsi la diferite genuri. [1]
Lobul rostral (pliul rostral) este un țesut cărnos situat la vârful botului. Acesta este separat de buza superioară prin șanțul rostral; la mai multe genuri, lobul rostral este dezvoltat într-un pliu suspendat care acoperă parțial sau total buza superioară și falca superioară. În astfel de cazuri, buza superioară poate fi absentă.
La multe ciprinine buza inferioară este separată de pielea istmului (de pe gât) de un șanț postlabial complet, care se continuă în jurul colțului gurii. Acest șanț este de obicei întrerupt la mijloc, astfel că există șanțuri distincte, unul în spatele fiecărei părți laterală a buzei inferioare. La unele specii cu buze cărnoase partea mediană poate fi hipertrofiată și îndoită înapoi într-un lob suspendat.
Falca inferioară poate fi acoperită de un țesut cheratinizat cu o margine anterioară tăioasă. În astfel de cazuri, falca inferioară este adesea vizibilă și buza inferioară este limitată la părțile laterale ale fălcii.
Structura părților gurii acestei familii este foarte variată, dar permite să se distingă trei tipuri [2].
Ciprininele cuprind mai multe genuri:
Ciprininele (Cyprininae) este o subfamilie de pești din familia ciprinidelor. Cuprinde carpii, mrenele etc.
分類 界 : 動物界 Animalia 門 : 脊索動物門 Chordata 亜門 : 脊椎動物亜門 Vertebrata 綱 : 条鰭綱 Actinopterygii 目 : コイ目 Cypriniformes 科 : コイ科 Cyprinidae 亜科 : コイ亜科 Cyprininae 学名 Cyprininaeコイ亜科 Cyprininae はコイ科の亜科の一つ。主にユーラシア大陸南部からアフリカの淡水域に分布する。コイ科では最大の亜科であり、およそ1300種を含む[1]。
11族に分けられる[1]。種数はFishBaseによる[2]。
Probarbini Lei et al., 2015 - 東南アジア産。
Labeonini - 約34属400種を含む。アフリカ・アジアの熱帯域に分布する。多くの種は渓流域に生息し、口の形態が特殊化しているものが多い[3][4][5][6]。
Torini Karaman, 1971 - アジア、アフリカ産の大型種を含む。アジア産種（Tor 属など）の方が基底的だと考えられる。
Smiliogastrini Bleeker, 1863 - アジア・アフリカに産する小型種のグループ。
Poropuntiini - 主に東南アジアに分布する。
Cyprinini Rafinesque, 1815 - ユーラシアに産するグループ。
Acrossocheilini Lei et al., 2015 - 東南アジアから中国。
Spinibarbini Lei et al., 2015 - ラオスに分布する1属のみを含む。
Schizothoracini McClelland, 1842 - アジアの高原地帯で見られる。
Schizopygopsini Mirza, 1991 - アジアの高原地帯で見られる。
Barbini Bleeker, 1859 - ユーラシア大陸とアフリカ北西部。
次のような系統樹が得られている[1]。
Probarbini
ラベオ族
Torini
Smiliogastrini
Poropuntiini
Cyprinini
Acrossocheilini
Spinibarbini
Schizothoracini
Schizopygopsini
Barbini
_(6815498404).jpg)
