Rutilus heckelii és una espècie de peix de la família dels ciprínids i de l'ordre dels cipriniformes.
Els mascles poden assolir els 50 cm de longitud total.[3]
Es troba a Europa (tret de la península Ibèrica, Itàlia, Grècia i Irlanda).[3]
Rutilus heckelii és una espècie de peix de la família dels ciprínids i de l'ordre dels cipriniformes.
Rutilus heckelii is a species of roach, a genus in the family Cyprinidae. This species occurs in freshened areas of Black and Azov Seas, entering the Don, Kuban, Dniepr, Dniestr and rarely Danube drainages.[1]
Newer research, however, suggests that R. heckelii is part of a more widely distributed species of roach, whose range extends to Siberia. The proper name of that species is Rutilus lacustris.[2]
In Russia, other countries of the former Soviet Union and parts of Eastern Europe, this and related species of roach are commonly air-dried and salted to create a popular beer snack, known as 'taran' or 'taranka', after the Russian word for this fish species, 'тарань'.
Rutilus heckelii is a species of roach, a genus in the family Cyprinidae. This species occurs in freshened areas of Black and Azov Seas, entering the Don, Kuban, Dniepr, Dniestr and rarely Danube drainages.
Newer research, however, suggests that R. heckelii is part of a more widely distributed species of roach, whose range extends to Siberia. The proper name of that species is Rutilus lacustris.
In Russia, other countries of the former Soviet Union and parts of Eastern Europe, this and related species of roach are commonly air-dried and salted to create a popular beer snack, known as 'taran' or 'taranka', after the Russian word for this fish species, 'тарань'.
Rutilus heckelii es una especie de peces de la familia de los Cyprinidae en el orden de los Cypriniformes.
Los machos pueden llegar alcanzar los 50 cm de longitud total.[2]
Es un pez de agua dulce.
Se encuentra en Europa (excepto la península ibérica, Italia, Grecia e Irlanda ).
Rutilus heckelii es una especie de peces de la familia de los Cyprinidae en el orden de los Cypriniformes.
Rutilus heckelii Rutilus generoko animalia da. Arrainen barruko Actinopterygii klasean sailkatzen da, Cyprinidae familian.
Rutilus heckelii Rutilus generoko animalia da. Arrainen barruko Actinopterygii klasean sailkatzen da, Cyprinidae familian.
Rutilus heckelii is een straalvinnige vissensoort uit de familie van de eigenlijke karpers (Cyprinidae).[1] De wetenschappelijke naam van de soort is voor het eerst geldig gepubliceerd in 1840 door Nordmann.
Bronnen, noten en/of referenties
Taranca (Rutilus heckelii) este un pește bentopelagic semimigrator de cârd, salmastricol și dulcicol din familia ciprinidelor. Trăiește în porțiunile cu apă îndulcită (salmastre) de lângă țărm din nord-vestul Mării Negre, în Marea de Azov, de unde intră, primăvara timpuriu, în apele dulci din cursurile inferioare ale râurilor tributare acestor mări, pentru reproducere: în Nistru, până la Mohilău, în Nipru până la praguri, în Don până la Manâci, în Cuban până în cursul mijlociu și rar în gurile Dunării. După terminarea reproducerii, se întoarce în mare. În România a fost semnalat rar în Razelm și pe canalul Sulina.
Lungimea obișnuită este de 20–30 cm, maximală de 51 cm. Ajunge la o greutate până la 2 kg. Poate trăi 10 ani. Are corpul ovalar și înalt, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi relativ mari persistenți. Spatele este convex. Abdomenul între înotătoarele ventrale și anus este rotunjit. Capul scurt, cu gură mică, subterminală, aproape inferioară, cu deschiderea îngustă și semilunară. Botul este ascuțit. Ochii sunt mici. Înotătoarea dorsală este înaltă și începe din dreptul marginii posterioare a înotătoarelor ventrale. Linia laterală ușor curbată, cu 41-45 solzi. Colorația este cenușiu-albăstruie sau cenușiu-verzuie pe spate, iar pe flancuri și abdomen albă-argintie. Înotătoarele dorsală și pectorale sunt gălbui-verzui-măslinii, iar înotătoarele anală și ventrale de un roșcat-murdar. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală au marginile întunecate.
Este o specie omnivoră. Adulții se hrănesc cu organisme bentonice, precum larve de insecte, crustacee, viermi și moluște, substanțe vegetale și detritus organic. O componentă importantă a hranei sunt diferite specii de moluște bivalve (Mytilaster, Abra, Hydrobia), pe care peștele le triturează cu ajutorul dinților faringieni.
Se reproduce în fluvii, în martie-mai și apoi reintră în mare. Zonele de depunere a icrelor sunt situate în apele de mică adâncime și cu vegetație bogată, de obicei, de-a lungul malurilor râurilor și lacurilor sau în zonele de inundații. Depunerea are loc de mai multe ori, la un interval de câteva zile. Specia este foarte prolifică, fiecare femelă poate depune 22 000- 202 000 de icre, cu un diametru de aproximativ 1,5 mm. Maturitatea sexuală e atinsă în anul al 4-lea.
Importanța economică este mare pentru regiune din jurul Mării de Azov și a Mării Negre unde se pescuiește în cantități mari. Taranca fiind rară în apele României nu prezintă importanță economică.
Taranca (Rutilus heckelii) este un pește bentopelagic semimigrator de cârd, salmastricol și dulcicol din familia ciprinidelor. Trăiește în porțiunile cu apă îndulcită (salmastre) de lângă țărm din nord-vestul Mării Negre, în Marea de Azov, de unde intră, primăvara timpuriu, în apele dulci din cursurile inferioare ale râurilor tributare acestor mări, pentru reproducere: în Nistru, până la Mohilău, în Nipru până la praguri, în Don până la Manâci, în Cuban până în cursul mijlociu și rar în gurile Dunării. După terminarea reproducerii, se întoarce în mare. În România a fost semnalat rar în Razelm și pe canalul Sulina.
Lungimea obișnuită este de 20–30 cm, maximală de 51 cm. Ajunge la o greutate până la 2 kg. Poate trăi 10 ani. Are corpul ovalar și înalt, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi relativ mari persistenți. Spatele este convex. Abdomenul între înotătoarele ventrale și anus este rotunjit. Capul scurt, cu gură mică, subterminală, aproape inferioară, cu deschiderea îngustă și semilunară. Botul este ascuțit. Ochii sunt mici. Înotătoarea dorsală este înaltă și începe din dreptul marginii posterioare a înotătoarelor ventrale. Linia laterală ușor curbată, cu 41-45 solzi. Colorația este cenușiu-albăstruie sau cenușiu-verzuie pe spate, iar pe flancuri și abdomen albă-argintie. Înotătoarele dorsală și pectorale sunt gălbui-verzui-măslinii, iar înotătoarele anală și ventrale de un roșcat-murdar. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală au marginile întunecate.
Este o specie omnivoră. Adulții se hrănesc cu organisme bentonice, precum larve de insecte, crustacee, viermi și moluște, substanțe vegetale și detritus organic. O componentă importantă a hranei sunt diferite specii de moluște bivalve (Mytilaster, Abra, Hydrobia), pe care peștele le triturează cu ajutorul dinților faringieni.
Se reproduce în fluvii, în martie-mai și apoi reintră în mare. Zonele de depunere a icrelor sunt situate în apele de mică adâncime și cu vegetație bogată, de obicei, de-a lungul malurilor râurilor și lacurilor sau în zonele de inundații. Depunerea are loc de mai multe ori, la un interval de câteva zile. Specia este foarte prolifică, fiecare femelă poate depune 22 000- 202 000 de icre, cu un diametru de aproximativ 1,5 mm. Maturitatea sexuală e atinsă în anul al 4-lea.
Importanța economică este mare pentru regiune din jurul Mării de Azov și a Mării Negre unde se pescuiește în cantități mari. Taranca fiind rară în apele României nu prezintă importanță economică.
Тараня (Rutilus heckelii) — вид риб роду плітка (Rutilus). Іноді розглядається як підвид плітки звичайної (Rutilus rutilus). Трапляється у розпріснених ділянках в Чорному та Азовському морях та прісних водах їх басейнів: річки Дон, Кубань, Дніпро, Дністер, рідко у Дунаї. Має промислове значення. У продаж потрапляє здебільшого у в'яленому вигляді.
Тараня (Rutilus heckelii) — вид риб роду плітка (Rutilus). Іноді розглядається як підвид плітки звичайної (Rutilus rutilus). Трапляється у розпріснених ділянках в Чорному та Азовському морях та прісних водах їх басейнів: річки Дон, Кубань, Дніпро, Дністер, рідко у Дунаї. Має промислове значення. У продаж потрапляє здебільшого у в'яленому вигляді.
Rutilus heckeli (Nordmann, 1840)
Синонимы
Тара́нь, или азовско-черноморская тарань (лат. Rutilus heckelii) — вид[2] лучепёрых рыб семейства карповых.
Отличительные признаки по сравнению с обыкновенной плотвой: большая высота тела, чешуя меньшего размера, меньшее число лучей в заднепроходном плавнике (именно 9—10), более толстые зубы и черноватые края парных плавников. Кроме того, внутренняя полость тела тарани выстлана плёнкой чёрного цвета(у плотвы бесцветная). Длина обыкновенно 25—35 см, вес часто до 1,8 кг. Водится в морях Чёрном и Азовском, входя в реки для метания икры весной (ход может начинаться уже зимою) и отчасти осенью на зимовку. Большая часть зимует, по-видимому, в море у устьев рек. Вообще тарань не поднимается в реки высоко. Нерест происходит в конце марта или начале апреля в камышах и траве, и по окончании его тарань уходит в море.
Тара́нь, или азовско-черноморская тарань (лат. Rutilus heckelii) — вид лучепёрых рыб семейства карповых.
Отличительные признаки по сравнению с обыкновенной плотвой: большая высота тела, чешуя меньшего размера, меньшее число лучей в заднепроходном плавнике (именно 9—10), более толстые зубы и черноватые края парных плавников. Кроме того, внутренняя полость тела тарани выстлана плёнкой чёрного цвета(у плотвы бесцветная). Длина обыкновенно 25—35 см, вес часто до 1,8 кг. Водится в морях Чёрном и Азовском, входя в реки для метания икры весной (ход может начинаться уже зимою) и отчасти осенью на зимовку. Большая часть зимует, по-видимому, в море у устьев рек. Вообще тарань не поднимается в реки высоко. Нерест происходит в конце марта или начале апреля в камышах и траве, и по окончании его тарань уходит в море.
亞速海擬鯉（学名：Rutilus heckelii）为輻鰭魚綱鯉形目鲤科的一個種，分布於黑海及亞速海地區，體長可達43公分，棲息於半鹹水水域，繁殖期時成魚會溯河至淡水溪流卵，屬肉食性，以無脊椎動物及甲殼類等為食。
这是一篇與鯉形目相關的小作品。你可以通过编辑或修订扩充其内容。 
