dcsimg

Lipblomme ( afrikaans )

fourni par wikipedia AF

Die lipblomme (orde Lamiales) het hul naam te danke aan die kenmerkende bou van die blomme. Die blomme is in kranse of in pluime langs die stingel gerangskik en het meestal 'n bolip wat boon toe wys en 'n onderlip wat ondertoe en vorentoe wys. Van die vier meeldrade is twee langer as die ander twee. Die orde sluit twee families in, naamlik die egte lipblomme (Lamiaceae) en die verbenafamilie (Verbenaceae). Die Verbenaceae is hoofsaaklik tot tropiese gebiede beperk, terwyl die meeste Lamiaceae in die Middellandse Seegebied voorkom.

Algemene kenmerke

 src=
Salvia pratensis

'n Groot verskeidenheid bome, struike en kruidagtige plante behoort tot die orde Lamiales (Iipblomme). Hulle het meestal vierkantige of afgeplatte stingels, en die blomme het 'n kenmerkende vorm. Die blare is kruisgewys teenoorstaande gerangskik.

Die blomme is tweeslagtig, met ander woorde elke blom het manlike en vroulike dele, en bilateraal simmetries, wat beteken dat 'n blom net deur een vlak gesny kan word om twee identiese helftes te lewer. Hulle is meestal in kranse of pluime om die stingel gerangskik. Die vyf kelkblare is gedeeltelik vergroei en vorm 'n kelk met vyf tande.

Die kroonblare is vergroei tot 'n buis met twee lippe, ’n bolip (twee blare) en 'n onderlip (drie blare). Die bolip wys boontoe en die onderlip vorentoe. Van die vier meeldrade is twee lank en twee kort. Die stamper het twee stempels. Vier eensadige vrugte verskyn na die blomme, en dit is op grand van hierdie vrugtipe, saam met die aantal meeldrade, dat die orde van die Oleanderagtiges (Gentianales) onderskei word.

Verbenaceae

Ongeveer 100 genera met 2 500 spesies behoort tot die familie, en die meeste van hulle is tropiese bome, struike of kruide. Die blomme is in are of pluime gerangskik en die stingels is afgeplat. Vyf genera van die familie word in Suid-Afrika aangetref, naamlik Avicennia, Clerodendron, Hormskioldia, Premna en Vitex.

Die enigste Avicennia- spesie is Avicennia marina, 'n tropiese wortelboom wat tot in die wortelboommoerasse van Natal aangetref word. Durantha repens, soms bekend as die vergeet-my-nie boom, is oorspronklik uit Suid- en Sentraal-Amerika afkomstig, maar is nou in die noordelike dele van Suid-Afrika, asook in Zimbabwe, genaturaliseer. Dit word dikwels in tuine geplant. Verskeie Verbena-spesies, hoofsaaklik van Suid-Amerikaanse afkoms, word wêreldwyd as tuinplante gekweek.

Een van die bekendstes is Verbena hybrida, wat eintlik 'n kruising is tussen verskeie Verbena-spesies. Alle Verbena-spesies is kruidagtig. Van die uitheemse bome en struike van die Verbenaceae, wat in Suid-Afrika as tuinplante gebruik word, is Petrea-, Callicarpa- en Hormskioldia-spesies. Lantana camera word ook dikwels in tuine aangetref, maar hierdie plant het so in Suider-Afrika versprei dat dit in Suid-Afrika tot onkruid verklaar is en dus nie meer in tuine geplant mag word nie. Die wat reeds in tuine groei, moet volgens wet uitgeroei word.

Die lantana is 'n mooi plant, maar die blare en bessies is baie giftig vir mense en soogdiere. Voëls eet egter die bessies sonder nadelige gevolge, en dit is hierdie diere wat grotendeels vir die verspreiding van die plant verantwoordelik is, omdat die saadjies nie verteer nie en in die mis van die voëls ontkiem. Duisende hektaar goeie weiding is al op die manier deur lantanas ingeneem. Die tropiese djatiboom (Teclona grandis) word op groot skaal aangeplant vir sy goeie hout.

Lamiaceae

Die familie, ook bekend as die Labiatae, is die egte lipblomme. Hulle is kruide of struike met vierkantige stingels en kruisgewys teenoorstaande blare. Die bloeiwyses is in die vorm van ’n vertakte byskerm. Soos by die Verbenaceae bestaan die kelk uit vyf vergroeide kelkblare, terwyl die kroonblare vergroei is tot 'n buis met twee lippe.

In teenstelling met die Verbenaceae, waar die stamper bo-op die vrugbeginsel staan, lê hy hier ingesink. Ongeveer 200 genera en 3 200 spesies van die familie is reeds geïdentifiseer, die meeste daarvan in die Middellandse See-gebied. Die meeste lipblomme is aromaties, met ander woorde die plante bevat sterk geurstowwe wat veral waarneembaar is as die blare of blomme stukkend gevryf word.

'n Groot aantal gekweekte kruie behoort ook tot die Lamiaceaefamilie. Kruie is eintlik net plante waarvan die aromatiese bestanddele vir die mens aantreklik is en sterk genoeg is dat dit bewaar bly as die blare gedroog word. Bekende voorbeelde is tiemie (Thymus vulgaris), wat veral in vleis gebruik word, koningskruid (Ocium basilicum), roosmaryn (Rosmarinus officinalis) en marjolein (Origanum vulgare).

Uit die laventelplant (Lavendula vera) word laventelolie verkry wat gebruik word vir seep en reukwater. Hisop (Hyssopus officinalis) word, behalwe as grondstof vir parfuum, ook as wierook vir die balsem van lyke gebruik. Die kruisementplant (Mentha piperita) is 'n geteelde kruising tussen twee kruisementspesies (Mentha aquatica en Mentha viridis). Die kruising is onvrugbaar en kan dus slegs deur middel van steggies of wortelstokke voortgeplant word.

Die salies (genus Salvia) is gewilde tuinplante, hoofsaaklik afkomstig van die Noordelike Halfrond, en word op 'n interessante manier bestuif. Hulle het slegs twee meeldrade in plaas van die normale vier, en verder is die helmbindsel (bindweefsel tussen die twee helmhokke van 'n meeldraad) na weerskante toe draadvormig uitgegroei. Slegs een van die helmhokke is aanwesig, terwyl ’n klein plaatjie die rudiment van die ander een is. Die draadvormige bindweefsel funksioneer as hefboom, terwyl die plaatjies die hef is.

Wanneer 'n insek nektar soek, druk sy kop teen die plaatjie, wat naby die opening van die blom sit, en skiet die ander deel van die meeldraad buite toe, waardeur die stuifmeel op die insek se rug vasgedruk word. As die stamper ryp word, groei dit ver na buite, sodat 'n insek dit met sy rug aanraak en die stuifmeel oordra.

Heelwat verteenwoordigers van die familie word in Suid-Afrika aangetref, waarvan die meeste in Gauteng voorkom. Behalwe 'n paar kruisementsoorte (Mentha-spesies) het hulle egter weinig ekonomiese waarde. Soorte soos die wilde dagga (Leonotis leonurus), watersalie (Iboza riparia) en muishondblaar (Plectranthus fruticosus) is gewilde tuinplante. Daar is ongeveer 50 Plectranthus-spesies in Suid-Afrika, waarvan byna almal potensiële tuinplante is.

Bronnelys

Eksterne skakels


licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia skrywers en redakteurs
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia AF

Lipblomme: Brief Summary ( afrikaans )

fourni par wikipedia AF

Die lipblomme (orde Lamiales) het hul naam te danke aan die kenmerkende bou van die blomme. Die blomme is in kranse of in pluime langs die stingel gerangskik en het meestal 'n bolip wat boon toe wys en 'n onderlip wat ondertoe en vorentoe wys. Van die vier meeldrade is twee langer as die ander twee. Die orde sluit twee families in, naamlik die egte lipblomme (Lamiaceae) en die verbenafamilie (Verbenaceae). Die Verbenaceae is hoofsaaklik tot tropiese gebiede beperk, terwyl die meeste Lamiaceae in die Middellandse Seegebied voorkom.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia skrywers en redakteurs
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia AF

Lamiales ( asturien )

fourni par wikipedia AST

Les Lamiales son un orde de plantes dicotiledónees. Enantes denominar con más frecrencia Scrophulariales, pero cuidao que tantu la familia Lamiaceae como Scrophulariaceae fueron clasificaes dientro del mesmu orde polos taxónomos cladistas, ye posible utilizar dambes nomenclatures. Sicasí, na nomenclatura cladista el clado lamioide ye más basal qu'el scrophularioide, razón pola qu'l'APG y munchos taxonomistas consideren lamiales el nome más correctu d'esti orde.

Según l'antiguu Sistema de Cronquist de clasificación, les lamiales incluyíen les families Lamiaceae, Verbenaceae y Lennoaceae. Munches de les families llistaes debaxo incluyíense nel orde Scrophulariales. La inclusión de toes elles en lamiales ye típica de les modernes clasificaciones.

Families

Les especies d'esti orde amuesen típicamente les siguientes carauterístiques:

  • Les flores tienen coroles bilabiadas, simétriques y billaterales.
  • Cinco pétalos.
  • Ovariu súpero compuestu por dos carpelos fundíos.

Esisten alredor de 11.000 especies, estremaes en 10 o más families:

Ver tamién

Enllaces esternos

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia AST

Lamiales: Brief Summary ( asturien )

fourni par wikipedia AST

Les Lamiales son un orde de plantes dicotiledónees. Enantes denominar con más frecrencia Scrophulariales, pero cuidao que tantu la familia Lamiaceae como Scrophulariaceae fueron clasificaes dientro del mesmu orde polos taxónomos cladistas, ye posible utilizar dambes nomenclatures. Sicasí, na nomenclatura cladista el clado lamioide ye más basal qu'el scrophularioide, razón pola qu'l'APG y munchos taxonomistas consideren lamiales el nome más correctu d'esti orde.

Según l'antiguu Sistema de Cronquist de clasificación, les lamiales incluyíen les families Lamiaceae, Verbenaceae y Lennoaceae. Munches de les families llistaes debaxo incluyíense nel orde Scrophulariales. La inclusión de toes elles en lamiales ye típica de les modernes clasificaciones.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia AST

Dalamazçiçəklilər ( azéri )

fourni par wikipedia AZ
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Vikipediya müəllifləri və redaktorları
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia AZ

Dalamazçiçəklilər: Brief Summary ( azéri )

fourni par wikipedia AZ

Dalamazçiçəklilər (lat. Lamiales) — ikiləpəlilər sinfinə aid bitki sırası.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Vikipediya müəllifləri və redaktorları
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia AZ

Lamials ( catalan ; valencien )

fourni par wikipedia CA

Les lamials (Lamiales) són un ordre de plantes amb flor (angiospermes) dins del clade de les asteridae, aquest ordre també és conegut com a Scrophulariales però els taxonomistes preferixen el primer nom.

Característiques

Les espècies pertanyents a aquest ordre presenten els trets següents:

  • Flors amb corol·les bilabiades, bilaterals o actinomorfes, formades per cinc pètals.
  • Ovari súper format per dos carpels biovulats o uniovulats fusionats.
  • El fruit més comú consisteix en un fruit drupàci, uniseminat format per la meitat d'un carpel.

Famílies

Hi ha al voltant d'11.000 espècies dins l'ordre de les Lamiales agrupades dins les següents famílies botàniques:

Enllaços externs

En altres projectes de Wikimedia:
Commons
Commons Modifica l'enllaç a Wikidata
Viquiespècies
Viquiespècies
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autors i editors de Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia CA

Lamials: Brief Summary ( catalan ; valencien )

fourni par wikipedia CA

Les lamials (Lamiales) són un ordre de plantes amb flor (angiospermes) dins del clade de les asteridae, aquest ordre també és conegut com a Scrophulariales però els taxonomistes preferixen el primer nom.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autors i editors de Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia CA

Hluchavkotvaré ( tchèque )

fourni par wikipedia CZ

Hluchavkotvaré (Lamiales) je řád vyšších dvouděložných rostlin. Pojetí řádu prošlo dosti bouřlivým vývojem, v současné taxonomii zahrnuje celkem 24 čeledí.

Popis

Zástupci řádu hluchavkotvaré jsou převážně byliny, méně dřeviny, často se vstřícnými listy. Květy jsou nejčastěji oboupohlavné a pětičetné. Charakteristickým znakem je dvoupyská, dvoustranně souměrná koruna s korunní trubkou. Je vyvinuta téměř u všech čeledí řádu mimo těch bazálních (olivovníkovité, Tetrachondraceae, Plocospermataceae). Tyčinek je 5 nebo je často jejich počet redukován na 4 až 2, a jsou přirostlé ke korunní trubce. Semeník je svrchní, srostlý nejčastěji ze 2 plodolistů.[1]

Taxonomie

Dnešní taxonomie chápe řád hluchavkotvaré široce a řadí do něj i čeledi a rody dříve řazené např. v Cronquistově a Tachtadžjanově systému do řádů krtičníkotvaré (Scrophulariales), hvězdošotvaré (Callitrichales), olivovníkotvaré (Oleales) a jitrocelotvaré (Plantaginales).

Řád hluchavkotvaré je sesterskou skupinou řádu lilkotvaré (Solanales). Náleží do skupiny vyšších dvouděložných rostlin nazývané Asterids I.

S nástupem molekulárních metod bylo zjištěno, že mnohé čeledi jsou v klasickém pojetí parafyletické a došlo k velkým přesunům rodů mezi čeleděmi. Největší změny se týkají čeledí krtičníkovité (Scrophulariaceae), zárazovité (Orobanchaceae), sporýšovité (Verbenaceae), hluchavkovité (Lamiaceae) a jitrocelovité (Plantaginaceae). Také bylo ustaveno několik nových čeledí, jako puštičkovité (Linderniaceae), pavlovniovité (Paulowniaceae), pantoflíčkovité (Calceolariaceae) a Schlegeliaceae.

Čeleď jitrocelovité se stala velkou čeledí, neboť do ní bylo přesunuto přes 90 rodů z čeledi krtičníkovité. Dalších 48 povětšině poloparazitických rodů bylo z krtičníkovitých přesunuto do čeledi zárazovité a 8 rodů do čeledi Phrymaceae. Do zárazovitých byly také přesunuty rody Asepalum, Cyclocheilon a Nesogenes z čeledi sporýšovité (Verbenaceae). Celkem 13 rodů bylo přeřazeno do nové čeledi puštičkovité (Linderniaceae) a 2 rody (Calceolaria a Jovellana) do čeledi pantoflíčkovité (Calceolariaceae). Několik rodů bylo také přesunuto do čeledi Stilbaceae. Do samostatné čeledi pavlovniovité byl z krtičníkovitých přesunut rod pavlovnie (Paulownia) a do čeledi Schlegeliaceae rod Schlegelia z čeledi trubačovité (Bignoniaceae) a rod Gibsoniothamnus z čeledi sporýšovité (Verbenaceae).

Čeleď komulovité (Buddlejaceae) byla zcela zrušena. Rody komule (Buddleja) a Androya byly přesunuty do čeledi krtičníkovité (Scrophulariaceae), rod Nuxia do Stilbaceae a rod Peltanthera do čeledi podpětovité (Gesneriaceae). Zbývající rody Emorya, Gomphostigma, Nicodemia byly sloučeny s rodem komule (Buddleja). Další zrušenou čeledí jsou kolíkovníkovité (Avicenniaceae), neboť rod kolíkovník (Avicennia) byl vřazen do čeledi paznehtníkovité (Acanthaceae).[2]

V systému APG IV, vydaném v roce 2016, byly dále vyčleněny 3 rody z čeledi Phrymaceae a zařazeny do nové čeledi mazusovité (Mazaceae).

Přehled čeledí

Reference

  1. JUDD, et al. Plant Systematics: A Phylogenetic Approach. [s.l.]: Sinauer Associates Inc., 2002. ISBN 9780878934034.
  2. STEVENS, P.F. Angiosperm Phylogeny Website [online]. Missouri Botanical Garden: Dostupné online. (anglicky)
  3. BYNG, James W. et al. An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG IV. Botanical Journal of the Linnean Society. 2016, čís. 181. Dostupné online.

Externí odkazy

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia autoři a editory
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia CZ

Hluchavkotvaré: Brief Summary ( tchèque )

fourni par wikipedia CZ

Hluchavkotvaré (Lamiales) je řád vyšších dvouděložných rostlin. Pojetí řádu prošlo dosti bouřlivým vývojem, v současné taxonomii zahrnuje celkem 24 čeledí.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia autoři a editory
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia CZ

Læbeblomst-ordenen ( danois )

fourni par wikipedia DA

Læbeblomst-ordenen (Lamiales) er en orden inden for planteriget. Ordenens planter indeholder kaffesyreestre og methylerede og iltede flavoner. Bladene er modsatte og planterne er dækket med kirtelhår. Frugten er en kapsel. Ordenen rummer omtrent 12,3 % af al variation inden for de tokimbladede planter.

Læbeblomst-ordenen omfatter følgende familier efter de nyeste, genetiske undersøgelser:

Familier

I det ældre Cronquists system blev følgende familier inkluderet:

Mange af de andre familier i den nye klassificering kommer fra ordenen Scrophulariales.


Eksterne links

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia-forfattere og redaktører
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia DA

Læbeblomst-ordenen: Brief Summary ( danois )

fourni par wikipedia DA
Akantus-familien (Acanthaceae) Trompettræ-familien (Bignoniaceae) Byblidaceae Tøffelblomst-familien (Calceolariaceae) Carlemanniaceae Gesneriaceae Læbeblomst-familien (Lamiaceae) Blærerod-familien (Lentibulariaceae) Martyniaceae Myoporaceae Oliven-familien (Oleaceae) Gyvelkvæler-familien (Orobanchaceae) Kejsertræ-familien (Paulowniaceae) Sesam-familien (Pedaliaceae) Phrymaceae Vejbred-familien (Plantaginaceae) Plocospermataceae Schlegeliaceae Maskeblomst-familien (Scrophulariaceae) Stilbaceae Tetrachondraceae Jernurt-familien (Verbenaceae)

I det ældre Cronquists system blev følgende familier inkluderet:

Boraginaceae Lamiaceae Lennoaceae Verbenaceae

Mange af de andre familier i den nye klassificering kommer fra ordenen Scrophulariales.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia-forfattere og redaktører
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia DA

Lippenblütlerartige ( allemand )

fourni par wikipedia DE

Die Lippenblütlerartigen (Lamiales) sind eine Pflanzenordnung, die zu den Bedecktsamigen Pflanzen (Magnoliopsida) gehört.

Beschreibung

 src=
Wahrer Bärenklau (Acanthus mollis), eine Art aus Familie der Akanthusgewächse (Acanthaceae)

Es sind mehrheitlich krautige Pflanzen, einige Taxa sind Bäume und Sträucher. Es gibt auch parasitische und karnivore Taxa. Meistens sind die Laubblätter gegenständig, selten stehen sie wechselständig oder in Quirlen.

Die meist zwittrigen Blüten können vier- oder fünfzählig sein. Meist sind nur zwei oder vier Staubblätter vorhanden.[1] Jede Blüte enthält meistens zwei, seltener bis zu fünf Fruchtblätter. Meist ist der Fruchtknoten durch falsche Scheidewände in vier Kammern unterteilt, die je eine Samenanlage enthalten.

Systematik

Die Lamiales sind innerhalb der Euasteriden I die Schwestergruppe der Solanales. Die Verwandtschaftsverhältnisse aus APG III wurden bei APG IV bestätigt.[2][3]

Zur Ordnung der Lippenblütlerartigen (Lamiales) gehören 23 Familien[2][3] mit etwa 1059 Gattungen und über 23000 Arten:

  • Akanthusgewächse (Acanthaceae): Die Familie wird gegliedert in vier Unterfamilien mit sechs Tribus und 229 bis 250 Gattungen mit 3500 bis 4000 Arten, mit hauptsächlich tropischer Verbreitung.
  • Trompetenbaumgewächse (Bignoniaceae): Die Familie ist gegliedert in acht Tribus mit 82 bis 104 Gattungen und bis zu 860 verholzenden Arten, mit hauptsächlich tropischer Verbreitung, mit einem Schwerpunkt der Artenvielfalt in Südamerika.
  • Regenbogenpflanzengewächse (Byblidaceae): Es gibt nur eine Gattung:
  • Pantoffelblumengewächse (Calceolariaceae): Sie enthält nur zwei Gattungen mit etwa 275 Arten, in der Neotropis und in Neuseeland.
  • Carlemanniaceae: Sie enthält nur zwei Gattungen mit etwa fünf Arten, mit einem disjunkten Areal von China bis Sumatra. Es sind krautige Pflanzen oder Sträucher.
  • Gesneriengewächse (Gesneriaceae): Die Familie ist gegliedert in vier Unterfamilien mit zwölf Tribus und 147 bis 160 Gattungen mit 3200 bis 3870 Arten, fast nur tropische Verbreitung.
  • Lippenblütengewächse (Lamiaceae): Die Familie ist gegliedert in sieben Unterfamilien und 230 Gattungen mit 5000 bis mehr als 7000 Arten, mit weltweiter Verbreitung.
  • Wasserschlauchgewächse (Lentibulariaceae): Sie enthält drei Gattungen mit etwa 350 fleischfressenden Pflanzenarten (Karnivoren), mit weltweiter Verbreitung.
  • Linderniaceae: Sie enthält 13 Gattungen mit etwa 195 Arten, mit pantropischer Verbreitung, die meisten Arten sind in der Neotropis zu finden. Es sind meistens kleine, krautige Pflanzen mit zygomorphen, vierzähligen Blüten und gegenständigen Blättern.
  • Gemsenhorngewächse (Martyniaceae): Sie enthält fünf Gattungen mit etwa 16 meist krautigen Arten in der Neotropis. Sie haben klebrige Blätter an denen Insekten kleben bleiben.
  • Ölbaumgewächse (Oleaceae): Die Familie wird gegliedert in fünf Tribus und 25 Gattungen mit 600 Arten.
  • Sommerwurzgewächse (Orobanchaceae): Sie enthält zwischen 80 und etwa 100 Gattungen mit 1700 bis 2100 parasitischen, meist krautigen Arten.
  • Blauglockenbaumgewächse (Paulowniaceae): Sie enthält nur eine Gattung:
  • Sesamgewächse (Pedaliaceae): Sie enthält 14 Gattungen mit 62 bis 85 Arten, mit einer Verbreitung hauptsächlich in der Alten Welt, eine Gattung in Brasilien, ein Schwerpunkt liegt in der Besiedelung von trockenen Habitaten oder Küsten.
  • Gauklerblumengewächse (Phrymaceae): Sie enthält etwa 13 Gattungen mit 188 krautigen Arten, mit weltweiter Verbreitung.
  • Wegerichgewächse (Plantaginaceae): Sie wird in zwölf Tribus gegliedert und enthält etwa 92 Gattungen mit etwa 2000 Arten, mit weltweiter Verbreitung.
  • Plocospermataceae: Es ist ein monotypisches Taxon mit der einzigen Gattung:
  • Schlegeliaceae: Sie enthält etwa vier Gattungen mit etwa 37 Arten, in der Neotropis. Es sind große Bäume, Sträucher, Rankpflanzen oder Epiphyten. Sie haben gegenständige Blätter, zygomorphe Blüten und Beeren.
  • Braunwurzgewächse (Scrophulariaceae): Sie enthält 52 bis 65 Gattungen mit etwa 1700 Arten, mit weltweiter Verbreitung.
  • Stilbaceae: Sie enthält sieben bis elf Gattungen mit etwa 39 Arten, mit einer Verbreitung in Afrika, auf Madagaskar, den Maskarenen und der Arabische Halbinsel, mit einem Schwerpunkt der Artenvielfalt in der Capensis. Es sind meist kleine Sträucher, aber auch krautige Arten.
  • Tetrachondraceae: Sie enthält zwei Gattungen mit drei krautigen Pflanzenarten mit vierzähligen, radiärsymmetrischen Blüten.
  • Thomandersiaceae: Sie enthält nur eine Gattung:
    • Thomandersia: Sie enthält etwa sechs verholzenden Arten in West- und Zentralafrika.
  • Eisenkrautgewächse (Verbenaceae): Sie enthält 30 bis 34 Gattungen mit 831 bis 1200 Arten, mit pantropischer Verbreitung mit einem Schwerpunkt in der Neotropis.

Ein mögliches (vereinfachtes) Kladogramm (nach der Angiosperm Phylogeny Group), das aber noch mit Unsicherheiten behaftet ist, sieht folgendermaßen aus:



Plocospermataceae




Carlemanniaceae


Oleaceae




Tetrachondraceae




Calceolariaceae


Gesneriaceae




Plantaginaceae



Scrophulariaceae



Stilbaceae




Byblidaceae


Linderniaceae



•••










Vorlage:Klade/Wartung/Style •••

Pedaliaceae


Martyniaceae


Acanthaceae


Vorlage:Klade/Wartung/3

Bignoniaceae





Schlegeliaceae


Lentibulariaceae




Thomandersiaceae


Verbenaceae






Phrymaceae



Orobanchaceae


Paulowniaceae




Lamiaceae






Vorlage:Klade/Wartung/Style

Dabei scheinen die Gesneriaceae bezüglich der Calceolariaceae und die Phrymaceae bezüglich der Orobanchaceae und der Paulowniaceae paraphyletisch zu sein.

Gefährdung

Auf der von der International Union for Conservation of Nature and Natural Resources geführten Roten Liste gefährdeter Arten (2021) stehen 2733 Arten. Euphrasia mendoncae, Cyrtandra olona, Hesperelaea palmeri, Myoporum rimatarense Stachytarpheta fallax gelten als ausgestorben (Extinct). Cyrtandra waiolani als in der Natur als ausgestorben (Extinct in the Wild), 213 Arten gelten als vom Aussterben bedroht (Critically Endangered), 494 Arten gelten als stark gefährdet (Endangered), 469 Arten gelten als gefährdet (Vulnerable). Für 158 weitere Arten sind zu wenige Daten vorhanden (Data Deficient).[4]

Einzelnachweise

  1. Andreas Bresinsky, Christian Körner, Joachim W. Kadereit, Gunther Neuhaus, Uwe Sonnewald: Lehrbuch der Botanik. Begründet von Eduard Strasburger. 36. Auflage. Spektrum Akademischer Verlag, Heidelberg 2008, ISBN 978-3-8274-1455-7, S. 906.
  2. a b Angiosperm Phylogeny Group: An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG III. In: Botanical Journal of the Linnean Society. Band 161, Nr. 2, 2009, S. 105–121, DOI:10.1111/j.1095-8339.2009.00996.x.
  3. a b Angiosperm Phylogeny Group: An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG IV. In: Botanical Journal of the Linnean Society. Band 181, Nr. 1, 2016, S. 1–20, doi:10.1111/boj.12385 (Abstract).
  4. Suche nach Lippenblütlerartige (Lamiales) bei IUCN. In: The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2021-3. Abgerufen am 13. März 2022.
 title=
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autoren und Herausgeber von Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia DE

Lippenblütlerartige: Brief Summary ( allemand )

fourni par wikipedia DE

Die Lippenblütlerartigen (Lamiales) sind eine Pflanzenordnung, die zu den Bedecktsamigen Pflanzen (Magnoliopsida) gehört.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autoren und Herausgeber von Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia DE

Koma gezika derewîn ( kurde )

fourni par wikipedia emerging languages
 src=
Hingivîn (Lamium purpureum), îlustrasyon
 src=
Dirankumbira rengîn (Galeopsis speciosa)

Koma gezika derewîn (Lamiales) komeke riwekan e. Li ser riwekên kulîlkdar (Magnoliopsida) tê hejmartin. Riwekên pirrsalane û salane ne. Hin cureyên di vê komê de cih digirin, dar û devî ne. Hin jî xwedî pelên parazîtan dixwin in.

Sîstematîk

Ji aliyê genetîkê ve bi Solanales re lêzimtiya wê heye. Di vê komê de ev famîleyên riwekan cih digirin:

Çavkanî

Girêdan

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Nivîskar û edîtorên Wikipedia-ê

Koma gezika derewîn: Brief Summary ( kurde )

fourni par wikipedia emerging languages
 src= Hingivîn (Lamium purpureum), îlustrasyon  src= Dirankumbira rengîn (Galeopsis speciosa)

Koma gezika derewîn (Lamiales) komeke riwekan e. Li ser riwekên kulîlkdar (Magnoliopsida) tê hejmartin. Riwekên pirrsalane û salane ne. Hin cureyên di vê komê de cih digirin, dar û devî ne. Hin jî xwedî pelên parazîtan dixwin in.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Nivîskar û edîtorên Wikipedia-ê

Lamiales ( scots )

fourni par wikipedia emerging languages

Lamiales is an order in the asterid group o dicotyledonous flouerin plants. It includes approximately 11,000 speshies dividit intae aboot 20 faimilies. Well-kent or economically important memmers o this order include lavender, lilac, olive, jasmine, the esh tree, teak, snapdragon, sesame, psyllium, gairden sage, an a nummer o table yerbs sic as mint, basil, an rosemary.

Characteristics

Speshies in this order teepically hae the followin chairacteristics, awtho thare are exceptions tae aw o them:

Taxonomic History

Lamiales previously haed a restrictit circumscription (e.g., bi Arthur Cronquist) that included the major faimilies Lamiaceae (Labiatae), Verbenaceae, an Boraginaceae plus a few smawer faimilies. Recent phylogenetic wirk haes shawn that Lamiales is polyphyletic wi respect tae order Scrophulariales an the twa groups are nou uisually combined in a single order that an aa includes the umwhile orders Hippuridales an Plantaginales. Lamiales haes acome the preferred name for this much lairger combined group. The placement o Boraginaceae is unclear but phylogenetic wirk shows that this faimily daes nae belong in Lamiales.

An aa, the circumscription o faimily Scrophulariaceae, formerly a paraphyletic group defined primarily bi plesiomorphic chairacters an frae within which numerous ether faimilies o the Lamiales war derived, haes been radically altered tae creaut a nummer o smawer, better-defined an putatively monophyletic faimilies.

Freemit airtins

 src= Media relatit tae Lamiales at Wikimedia Commons  src= Data relatit tae Lamiales at Wikispecies

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Lamiales ( Vls )

fourni par wikipedia emerging languages

De lamiales zyn 'n orde van bedektzoadign. De orde bevat oengevêer 24 000 [1] sôortn verdêeld oovre oengevêer 20 famieljes. Wêlbekende of ekonoomiesch belangryke sôortn uut die orde zyn : lavendel (Lavandula), seerienge (Syringa vulgaris), olyfboom (Olea europaea), jasmiene (Jasminum), esse (Fraxinus), teak (Tectona), lêewebek (Antirrhinum), sesame (Sesamum indicum), echte salie (Salvia officinalis), en 'n antal keukn-kruudn lik munte (Mentha), bazielkruud (Ocimum), en rozemaryne (Rosmarinus officinalis).

Kenmerkn

Aloewel datr uutzoendriengn bestoan, ên de sôortn in die orde typiesch de vôgnde kenmerkn :

  • boovnstandig vruchtbegunnsl bestoande uut twêe tegoare gesmoltn vruchtbloadn
  • vuuf krôonbloadn tegoare gesmoltn in e buuzetje
  • twêezydig symmeetriesch, dikkers twêelippige krôone
  • viere (of mindre) vruchtboare meeldroadn

Taxonoomiesche geschiednisse

De Lamiales adn vroegre e mêer beperkte omschrievienge (byvôorbeeld deur Arthur Cronquist) die de belangrykste famieljes Lamiaceae (Labiatae), Verbenaceae, en Boraginaceae omvatte, mê doaby e poar klêendre famieljes. Recent fylogeneetiesch oendrezoek ê beweezn da de Lamiales polyfyleetiesch zyn ten opzichte van de orde Scrophulariales en de twêe groepn zyn nu tegoare gepakt in 'n ienkle orde die ook de vroegre ordn Hippuridales en Plantaginales insluut. Lamiales is de vôorkeurnaame gewordn vo die veele grotre groep. De platsienge van de Boraginaceae is oenduudlik, mo fylogeneetisch oendrezoek gift an da die famielje nie by de Lamiales tuusôort.

Zodus, de omschryvienge van de famielje Scrophulariaceae, vroegre e parafyleetiesche groep die bepoald was in d' êeste plekke deur plesiomorfiesche kenmerkn en woavan datr talryke andre famieljes van de Lamiales woarn ofgeleid, ê groendig veranderd gewist vo 't scheppn van 'n antal klêendre, beetre omschreevn en vermoedlik monofyleetiesche famieljes.

Famieljes

  • Acanthaceae
  • Bignoniaceae
  • Byblidaceae
  • Calceolariaceae
  • Carlemanniaceae
  • Gesneriaceae
  • Lamiaceae
  • Lentibulariaceae
  • Linderniaceae
  • Martyniaceae
  • Oleaceae - olyfboomachtign
  • Orobanchaceae
  • Paulowniaceae
  • Pedaliacae
  • Phrymaceae
  • Plantaginaceae
  • Plocospermataceae
  • Schlegeliaceae
  • Scrophulariaceae
  • Stilbaceae
  • Tetrachondraceae
  • Thomandersiaceae
  • Verbenaceae

Eksterne koppliengn

Verwyziengn

  1. 1,0 1,1 (en) Angiosperm Phylogeny Group 2009 : An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG III, Botanical Journal of the Linnean Society, 161/2, p. 105–121.
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Lamiales ( interlingua (association de langue auxilliaire internationale) )

fourni par wikipedia emerging languages

Lamiales es un ordine de lamiids.

Nota

Iste action ha essite automaticamente identificate como damnose, e per consequente es prohibite. Si tu crede que tu action esseva constructive, per favor informa un administrator de lo que tu tentava facer. Un breve description del regula anti-abuso correspondente a tu action es: Iste articulo es troppo curte. Per favor, adde alcun phrases.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Lamiales ( tagalog )

fourni par wikipedia emerging languages

Ang Lamiales ay isang order sa asterid group ng dicotyledonous sa bulaklak ng halaman. Kabilang dito ang tungkol sa 24,000 species na hinati sa halos 20 pamilya.


Usbong Ang lathalaing ito ay isang usbong. Makatutulong ka sa Wikipedia sa nito.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Mga may-akda at editor ng Wikipedia

Lamiales ( javanais )

fourni par wikipedia emerging languages
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Penulis lan editor Wikipedia

Lamiales: Brief Summary ( scots )

fourni par wikipedia emerging languages

Lamiales is an order in the asterid group o dicotyledonous flouerin plants. It includes approximately 11,000 speshies dividit intae aboot 20 faimilies. Well-kent or economically important memmers o this order include lavender, lilac, olive, jasmine, the esh tree, teak, snapdragon, sesame, psyllium, gairden sage, an a nummer o table yerbs sic as mint, basil, an rosemary.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Lamiales: Brief Summary ( javanais )

fourni par wikipedia emerging languages
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Penulis lan editor Wikipedia

Lamiales: Brief Summary ( Vls )

fourni par wikipedia emerging languages

De lamiales zyn 'n orde van bedektzoadign. De orde bevat oengevêer 24 000 sôortn verdêeld oovre oengevêer 20 famieljes. Wêlbekende of ekonoomiesch belangryke sôortn uut die orde zyn : lavendel (Lavandula), seerienge (Syringa vulgaris), olyfboom (Olea europaea), jasmiene (Jasminum), esse (Fraxinus), teak (Tectona), lêewebek (Antirrhinum), sesame (Sesamum indicum), echte salie (Salvia officinalis), en 'n antal keukn-kruudn lik munte (Mentha), bazielkruud (Ocimum), en rozemaryne (Rosmarinus officinalis).

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Lapbloosoortagen ( frison du nord )

fourni par wikipedia emerging languages
Amrum.pngTekst üüb Öömrang

Lapbloosoortagen (Lamiales) san en order faan bloosenplaanten.

Plaantenfamilin

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Lapbloosoortagen: Brief Summary ( frison du nord )

fourni par wikipedia emerging languages

Lapbloosoortagen (Lamiales) san en order faan bloosenplaanten.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Lippenblütlerartige ( alémanique )

fourni par wikipedia emerging languages
 src=
Waichi Bääredappede (Acanthus mollis), e Verdrätter vu dr Akanthusgwächs (Acanthaceae)

D Lippeblietlerartige (Lamiales) sin e Pflanzenornig, wu zue dr Decktsomer (Magnoliopsida) ghert.

Bschrybig

Di maischte sin chrutigi Pflanze, e Dail Taxa sin Baim un Hecke. S git au parasitischi un karnivori Taxa. Zmaischt sin d Laubbletter gegeständig, sälte stehn si wächselständig oder in Quirl.

Di zmaischt zwittrige Bliete chenne vier- oder fimfzellig syy. Zmaischt het s nume zwai oder vier Staubbletter.[1] E jedi Bliete hetz maischt zwai, sältener bis zue fimf Fruchtbletter. Zmaischt isch dr Fruchtchnopf dur falschi Schaidwänd in vier Chammere unterdailt, wu s je ai Somenaalag din het.

Sischtematik

D Lamiales sin innerhalb vu dr Euaschteride I d Schweschtergruppe zue dr Solanales. Si umfasse die Familie:[2]

E veraifacht Kladogramm (no dr Angiosperm Phylogeny Group), wu aber no Uusicherhaite het, siht eso uus:



Plocospermataceae




Carlemanniaceae


Oleaceae




Tetrachondraceae




Calceolariaceae


Gesneriaceae




Plantaginaceae



Scrophulariaceae



Stilbaceae




Byblidaceae


Linderniaceae





Pedaliaceae


Martyniaceae


Acanthaceae




Bignoniaceae





Schlegeliaceae


Lentibulariaceae




Thomandersiaceae


Verbenaceae






Phrymaceae


{{Expansion depth limit exceeded|1=Orobanchaceae

2=Paulowniaceae
 }} 


Lamiaceae














D Gesneriaceae sin schyns zue Calceolariaceae un d Phrymaceae zue dr Orobanchaceae un dr Paulowniaceae paraphyletisch.

Fueßnote

  1. Andreas Bresinsky, Christian Körner, Joachim W. Kadereit, Gunther Neuhaus, Uwe Sonnewald: Lehrbuch der Botanik. Begründet von Eduard Strasburger. 36. Auflage. Spektrum Akademischer Verlag, Heidelberg, ISBN 978-3-8274-1455-7, S. 906. Fehler in Vorlage:Literatur – *** Parameterkonflikt: Unbekannte Parameter: ISBNistFormalFalsch
  2. Angiosperm Phylogeny Group: An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG III. In: Botanical Journal of the Linnean Society. Band 161, Nr. 2, 2009, S. 105–121, DOI:10.1111/j.1095-8339.2009.00996.x.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autorët dhe redaktorët e Wikipedia

Lippenblütlerartige: Brief Summary ( alémanique )

fourni par wikipedia emerging languages
 src= Waichi Bääredappede (Acanthus mollis), e Verdrätter vu dr Akanthusgwächs (Acanthaceae)

D Lippeblietlerartige (Lamiales) sin e Pflanzenornig, wu zue dr Decktsomer (Magnoliopsida) ghert.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autorët dhe redaktorët e Wikipedia

Timesferranin ( kabyle )

fourni par wikipedia emerging languages

Timessferranin (assaɣ ussnan: Lamiales) d tafesna tamɣawt yeṭṭafaren asmil n tasnayyawin deg wegzam n tmesdurifsan, Deg tfesna ayyi llant 11000 n telmas n yemɣan ẓẓunin-t (tt-wafraqen-t) ɣef 21 n twaculin

Tiwaculin

Tiwsitin

Ẓeṛ daɣen

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Timesferranin: Brief Summary ( kabyle )

fourni par wikipedia emerging languages

Timessferranin (assaɣ ussnan: Lamiales) d tafesna tamɣawt yeṭṭafaren asmil n tasnayyawin deg wegzam n tmesdurifsan, Deg tfesna ayyi llant 11000 n telmas n yemɣan ẓẓunin-t (tt-wafraqen-t) ɣef 21 n twaculin

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Ясноткакветныя ( biélorusse )

fourni par wikipedia emerging languages

Ясноткакветныя (Lamiales) — парадак кветкавых (Angiosperms) расьлінаў, які зьмяшчае каля 24 сямействы і 24644 віды[1]. Распаўсюджаныя ва ўсім сьвеце[2]. Вядомыя альбо эканамічна важныя члены гэтага парадка: лаванда, бэз звычайны, масьліна эўрапейская, язьмін, ясень, ільвіны зеў, кунжут, шалфей лекавы, размарын звычайны, мята, базылік.

Крыніцы

  1. ^ Christenhusz, M. J. M.; Byng, J. W. The number of known plants species in the world and its annual increase // Phytotaxa. — 2016. — Т. 261. — № 3. — С. 201–217. (анг.)
  2. ^ Stevens, P.F. Angiosperm Phylogeny Website Праверана 19.03.2020 г. (анг.)
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Аўтары і рэдактары Вікіпедыі

Ясноткакветныя: Brief Summary ( biélorusse )

fourni par wikipedia emerging languages

Ясноткакветныя (Lamiales) — парадак кветкавых (Angiosperms) расьлінаў, які зьмяшчае каля 24 сямействы і 24644 віды. Распаўсюджаныя ва ўсім сьвеце. Вядомыя альбо эканамічна важныя члены гэтага парадка: лаванда, бэз звычайны, масьліна эўрапейская, язьмін, ясень, ільвіны зеў, кунжут, шалфей лекавы, размарын звычайны, мята, базылік.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Аўтары і рэдактары Вікіпедыі

లామియేలిస్ ( télougou )

fourni par wikipedia emerging languages

లామియేలిస్ (లాటిన్ Lamiales) వృక్ష శాస్త్రములోని ఒక క్రమము.

ముఖ్య లక్షణాలు

  • ఆకర్షణ పత్రావళి రెండు పెదవులుగా ఉంటుంది.
  • కేసరాలు ద్విదీర్ఘము.
  • అండాశయములో 2-4 గదులు ఉంటాయి.
  • ప్రతి బిలములో ఒకే అండము.
  • ఫలము టెంక గల ఫలము లేదా చిరుఫలాలు.

కుటుంబాలు

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
వికీపీడియా రచయితలు మరియు సంపాదకులు

Lamiales ( Bcl )

fourni par wikipedia emerging_languages

An Lamiales an order kan asteridna grupo kan dicotyledonous na mga tanom na nagbuburak. Ini igwa nin halos 23,810[1] na espesye, 1,059 genera, asin nababanga sa 24 pamilya. An mga bisto asin importanteng miyembro kan order na ini kaayon an lavender, lilac, olive, jasmine, an ash tree, teak, snapdragon, sesame, psyllium, garden sage, asin magkakapirang pantugma sa pagkakan arog kan mint, basil, asin rosemary.

Deskripsiyon

Dawa may magkakapirang pagkakaiba, an mga espesye sa order na ini madalas igwa mga katangian na:

  • superior na ovary na binubuo kan duwang carpel
  • apat napetal na naipagsaro sa tubo
  • bilaterally symmetrikal, madalas igwang bilabiate corolla
  • apat (o mas diit) na fertile stamen
  • magkabaliktadan na dahon

Toltolan

  1. 1.0 1.1 Angiosperm Phylogeny Group (2009). "An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG III". Botanical Journal of the Linnean Society 161 (2): 105–121. doi:10.1111/j.1095-8339.2009.00996.x.
  2. Angiosperm Phylogeny Group (2016). "An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG IV". Botanical Journal of the Linnean Society 181 (1): 1–20. doi:10.1111/boj.12385.

Panluwas na takod

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Lamiales: Brief Summary ( Bcl )

fourni par wikipedia emerging_languages

An Lamiales an order kan asteridna grupo kan dicotyledonous na mga tanom na nagbuburak. Ini igwa nin halos 23,810 na espesye, 1,059 genera, asin nababanga sa 24 pamilya. An mga bisto asin importanteng miyembro kan order na ini kaayon an lavender, lilac, olive, jasmine, an ash tree, teak, snapdragon, sesame, psyllium, garden sage, asin magkakapirang pantugma sa pagkakan arog kan mint, basil, asin rosemary.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors

Lamiales ( anglais )

fourni par wikipedia EN

The order Lamiales (also known as the mint order) are an order in the asterid group of dicotyledonous flowering plants.[4][5] It includes about 23,810 species, 1,059 genera, and is divided into about 25 families.[4] These families include Acanthaceae, Bignoniaceae, Byblidaceae, Calceolariaceae,Carlemanniaceae, Gesneriaceae, Lamiaceae, Lentibulariaceae, Linderniaceae, Martyniaceae, Mazaceae, Oleaceae, Orobanchaceae, Paulowniaceae, Pedaliaceae, Peltantheraceae, Phrymaceae, Plantaginaceae, Plocospermataceae, Schlegeliaceae, Scrophulariaceae, Stilbaceae, Tetrachondraceae, Thomandersiaceae, Verbenaceae.[4]

Being one of the largest orders of flowering plants, Lamiales have representatives found all over the world. Well-known or economically important members of this order include lavender, lilac, olive, jasmine, the ash tree, teak, snapdragon, sesame, psyllium, garden sage, and a number of table herbs such as mint, basil, and rosemary.[6]

Description

Example of Lamiales characteristics (shown on species Lavandula angustifolia)

Plant species within the order Lamiales are eudicots and are herbaceous or have woody stems.[5] Zygomorphic flowers are common in Lamiales, having five petals with an upper lip of two petals and lower lip of three petals, however actinomorphic flowers are also seen.[5][7] Plant species within the order Lamiales potentially have five stamens, but these are typically reduced to two or four.[5][7] Lamiales also produce a single style attached to an ovary typically containing two carpels.[8] The ovary in the Lamiales order is mostly observed to be superior.[9] Lamiales inflorescence is typically seen as cyme, raceme or spike.[6] Fruit type in Lamiales order is usually dehiscent capsules.[10] Glandular hairs are present in Lamiales.[5]

Habitat

The Lamiales order can be found in almost all kinds of habitats world-wide.[11] These habitats include forests, valleys, grasslands, rocky terrain, rainforests, the tropics, temperate regions, marshes, coastlines, and even frozen areas.[9][11][12]

Carnivore plants

Carnivorous plant in the order Lamiales; Utricularia aurea

A number of species of carnivorous plants are found in the Lamiales, in the families Lentibulariaceae and Byblidaceae.[6] Protocarnivorous plant species have also been found in the order Lamiales, specifically in the families Martyniaceae.[6]

Parasitic plants

Parasitic plant in the order Lamiales; Cordylanthus rigidus

Parasitic plant species are found in the order Lamiales, belonging to the family Orobanchaceae.[6] These parasitic plants can either be hemi-parasites or holoparasites.[6]

Uses

The order Lamiales has a variety of species with anthropogenic uses, the most popular belonging to the Lamiaceae and Acanthaceae families.[12] Many of these species in the order Lamiales produce medicinal properties from alkaloids and saponins to help a variety of infections and diseases.[12] These alkaloids and saponins may help with digestion, the common cold or flu, asthma, liver infections, pulmonary infections and contain antioxidant properties.[12]

Plant species within the order Lamiales are also known to have properties to repel insects and help control harmful diseases from insects, such as Malaria from mosquitos.[13][12] The plant family Acanthaceae within the Lamiales order have bioactive secondary metabolites within their mature leaves, which have been found to be toxic to insect larvae.[13] Botanical derived insecticides are a good alternate for chemical or synthetic insecticides as it is inexpensive, abundant and safe for other plants, non-target organisms and the environment.[13]

Many species within the order Lamiales are also used as decorations, flavouring agents, cosmetics and fragrances.[12] Natural dyes can also be extracted from plant species within Lamiales.[12][14] For example, in Sardinia culture, the most common Lamiales plant species used for natural dyes is Lavandula stoechas, where a light-green dye is extracted from the stem.[14]

Taxonomy

The Lamiales previously had a restricted circumscription (e.g., by Arthur Cronquist) that included the major families Lamiaceae (Labiatae), Verbenaceae, and Boraginaceae, plus a few smaller families. In the classification system of Dahlgren the Lamiales were in the superorder Lamiiflorae (also called Lamianae). Recent phylogenetic work has shown the Lamiales are polyphyletic with respect to order Scrophulariales and the two groups are now usually combined in a single order that also includes the former orders Hippuridales and Plantaginales. Lamiales has become the preferred name for this much larger combined group. The placement of the Boraginaceae is unclear, but phylogenetic work shows this family does not belong in Lamiales.

Also, the circumscription of family Scrophulariaceae, formerly a paraphyletic group defined primarily by plesiomorphic characters and from within which numerous other families of the Lamiales were derived, has been radically altered to create a number of smaller, better-defined, and putatively monophyletic families.[15]

Dating

Much research has been conducted in recent years regarding the dating the Lamiales lineage, although there still remains some ambiguity. A 2004 study, on the molecular phylogenetic dating of asterid flowering plants, estimated 106 million years (MY) for the stem lineage of Lamiales.[16] A 2009 study on angiosperm diversification through time, concluded an inferred age of lower Eocene, ca. 50 MY, for Lamiales.[6]

References

  1. ^ M. E. J. Chandler. 1964. The Lower Tertiary Floras of Southern England. IV. A summary and survey of findings in the light of recent botanical observations.
  2. ^ Angiosperm Phylogeny Group (2009). "An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG III". Botanical Journal of the Linnean Society. 161 (2): 105–121. doi:10.1111/j.1095-8339.2009.00996.x.
  3. ^ Angiosperm Phylogeny Group (2016). "An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG IV". Botanical Journal of the Linnean Society. 181 (1): 1–20. doi:10.1111/boj.12385.
  4. ^ a b c Allaby, Michael, ed. (2019). A Dictionary of Plant Sciences (4 ed.). Oxford University Press. doi:10.1093/acref/9780198833338.001.0001. ISBN 978-0-19-883333-8.
  5. ^ a b c d e J. W. Kadereit, ed. (2004). Flowering plants, dicotyledons: Lamiales (except Acanthaceae including Avicenniaceae). Berlin: Springer. ISBN 3-540-40593-3. OCLC 53375899.
  6. ^ a b c d e f g Schäferhoff, Bastian; Fleischmann, Andreas; Fischer, Eberhard; Albach, Dirk C; Borsch, Thomas; Heubl, Günther; Müller, Kai F (2010). "Towards resolving Lamiales relationships: insights from rapidly evolving chloroplast sequences". BMC Evolutionary Biology. 10 (1): 352. doi:10.1186/1471-2148-10-352. ISSN 1471-2148.
  7. ^ a b Endress, Peter K (February 2001). "Evolution of floral symmetry". Current Opinion in Plant Biology. 4 (1): 86–91. doi:10.1016/S1369-5266(00)00140-0.
  8. ^ Westerkamp, Christian; Claßen-Bockhoff, Regine (2007-08-01). "Bilabiate Flowers: The Ultimate Response to Bees?". Annals of Botany. 100 (2): 361–374. doi:10.1093/aob/mcm123. ISSN 1095-8290. PMC 2735325. PMID 17652341.
  9. ^ a b Zhang, Caifei; Zhang, Taikui; Luebert, Federico; Xiang, Yezi; Huang, Chien-Hsun; Hu, Yi; Rees, Mathew; Frohlich, Michael W; Qi, Ji; Weigend, Maximilian; Ma, Hong (2020-11-01). Saitou, Naruya (ed.). "Asterid Phylogenomics/Phylotranscriptomics Uncover Morphological Evolutionary Histories and Support Phylogenetic Placement for Numerous Whole-Genome Duplications". Molecular Biology and Evolution. 37 (11): 3188–3210. doi:10.1093/molbev/msaa160. ISSN 0737-4038.
  10. ^ McDade, L. A.; Daniel, T. F.; Kiel, C. A. (2008-09-01). "Toward a comprehensive understanding of phylogenetic relationships among lineages of Acanthaceae s.l. (Lamiales)". American Journal of Botany. 95 (9): 1136–1152. doi:10.3732/ajb.0800096. ISSN 0002-9122.
  11. ^ a b Fonseca, Luiz Henrique M. (November 2021). "Combining molecular and geographical data to infer the phylogeny of Lamiales and its dispersal patterns in and out of the tropics". Molecular Phylogenetics and Evolution. 164: 107287. doi:10.1016/j.ympev.2021.107287.
  12. ^ a b c d e f g Sharma, Archna; Sharma, Alka; Kumar, Vijay; Kumar, Ashwini (2015). "Selected Medicinal Plants of Order Lamiales Used in Traditional Medicine". American Journal of Pharmacy and Health Research. 3 (1) – via ResearchGate.
  13. ^ a b c Rawani, Anjali; Ghosh, Anupam; Chandra, Goutam (July 2014). "Mosquito larvicidal potential of four common medicinal plants of India". The Indian Journal of Medical Research. 140 (1): 102–108. ISSN 0975-9174. PMC 4181141. PMID 25222784.
  14. ^ a b Maxia, Andrea; Meli, Francesca; Gaviano, Carla; Picciau, Rosangela; De Martis, Bruno; Kasture, Sanjay; Kasture, Veene (2013). "Dye plants: Natural resources from traditional botanical knowledge of Sardinia Island, Italy". Indian Journal of Traditional Knowledge: 651–656.
  15. ^ Schäferhoff, Bastian; Fleischmann, Andreas; Fischer, Eberhard; Albach, Dirk C; Borsch, Thomas; Heubl, Günther; Müller, Kai F (2010). "Towards resolving Lamiales relationships: insights from rapidly evolving chloroplast sequences". BMC Evolutionary Biology. 10 (1): 352. doi:10.1186/1471-2148-10-352. ISSN 1471-2148.
  16. ^ Bremer, K.; Friis, E. M.; Bremer, B. (2004). "Molecular phylogenetic dating of asterid flowering plants shows early Cretaceous diversification". Systematic Biology. 53 (3): 496–505. doi:10.1080/10635150490445913. ISSN 1063-5157. PMID 15503676.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia EN

Lamiales: Brief Summary ( anglais )

fourni par wikipedia EN

The order Lamiales (also known as the mint order) are an order in the asterid group of dicotyledonous flowering plants. It includes about 23,810 species, 1,059 genera, and is divided into about 25 families. These families include Acanthaceae, Bignoniaceae, Byblidaceae, Calceolariaceae,Carlemanniaceae, Gesneriaceae, Lamiaceae, Lentibulariaceae, Linderniaceae, Martyniaceae, Mazaceae, Oleaceae, Orobanchaceae, Paulowniaceae, Pedaliaceae, Peltantheraceae, Phrymaceae, Plantaginaceae, Plocospermataceae, Schlegeliaceae, Scrophulariaceae, Stilbaceae, Tetrachondraceae, Thomandersiaceae, Verbenaceae.

Being one of the largest orders of flowering plants, Lamiales have representatives found all over the world. Well-known or economically important members of this order include lavender, lilac, olive, jasmine, the ash tree, teak, snapdragon, sesame, psyllium, garden sage, and a number of table herbs such as mint, basil, and rosemary.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia EN

Lamialoj ( espéranto )

fourni par wikipedia EO
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Vikipedio aŭtoroj kaj redaktantoj
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia EO

Lamialoj: Brief Summary ( espéranto )

fourni par wikipedia EO

Lamialoj (latine Lamiales) estas ordo en la grupo Asteredoj de dukotiledonaj plantoj.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Vikipedio aŭtoroj kaj redaktantoj
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia EO

Lamiales ( espagnol ; castillan )

fourni par wikipedia ES

Lamiales es un orden de plantas dicotiledóneas. Anteriormente se las denominaba con más frecuencia Scrophulariales, pero dado que tanto la familia Lamiaceae como Scrophulariaceae han sido clasificadas dentro del mismo orden por los taxónomos cladistas, es posible utilizar ambas nomenclaturas. Sin embargo, en la nomenclatura cladista el clado Lamioide es más basal que el Scrophularioide, razón por la que el APG y muchos taxonomistas consideran Lamiales el nombre más correcto de este orden.[1]

Según el antiguo Sistema de Cronquist de clasificación, las Lamiales incluían las familias Lamiaceae, Verbenaceae y Lennoaceae. Muchas de las familias listadas debajo se incluían en el orden Scrophulariales. La inclusión de todas ellas en Lamiales es típica de las modernas clasificaciones.

Características del orden

Aunque el orden es significativamente más heterogéneo de lo que era bajo el sistema de clasificación Cronquist, el Lamiales ampliado se apoya en un número sustancial de caracteres técnicos y moleculares que son comunes en todas sus familias. Por ejemplo, los carbohidratos se almacenan como oligosacáridos y no como almidón, las hojas tienen estomas especializados y las plantas suelen producir flavonas oxigenadas y otros compuestos químicos únicos. Otros caracteres más fácilmente reconocibles son las hojas generalmente opuestas, la presencia frecuente de pelos glandulares y los frutos mayoritariamente capsulares.[2]

Muchos miembros del orden tienen flores de simetría bilateral (corolas de forma irregular con un solo plano de simetría), con menos estambres que pétalos. En muchas especies la corola tiene dos labios, el superior compuesto por dos pétalos y el inferior por tres. El número de pétalos de cada labio a veces no es evidente. Los labios pueden ser del mismo tamaño, o uno puede ser notablemente más grande. Una protuberancia hacia arriba, el paladar, en la parte central del labio inferior es pronunciada en algunas especies, como el dragón común (Antirrhinum majus), en las que cierra la garganta de la corola. La base de la corola puede tener un espolón que se proyecta hacia atrás, como en la hiedra de Kenilworth (Cymbalaria muralis), el lino de los sapos (Linaria), las hierbas de la vejiga (Lentibularia) y las hierbas de la mantequilla (Pinguicula); este espolón es el lugar de producción del néctar.

Familias

Las especies de este orden se caracterizan porque presentan flores de corolas bilabiadas, simétricas y bilaterales con cinco pétalos y un ovario súpero compuesto por dos carpelos fusionados.

Existen alrededor de 11 000 especies, divididas en 10 o más familias:

Referencias

  1. Evolution of flowers and inflorescences, Enrico Coen and Jacqueline M Nugent, Evolution, 1994, pages 107-116.
  2. Advances in Botanical Research. Jean-Claude Kader, Michel Delseny. Academic Press, 2010, 224 pag. ISBN 0123808715, ISBN 9780123808714

Véase también

 title=
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autores y editores de Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia ES

Lamiales: Brief Summary ( espagnol ; castillan )

fourni par wikipedia ES

Lamiales es un orden de plantas dicotiledóneas. Anteriormente se las denominaba con más frecuencia Scrophulariales, pero dado que tanto la familia Lamiaceae como Scrophulariaceae han sido clasificadas dentro del mismo orden por los taxónomos cladistas, es posible utilizar ambas nomenclaturas. Sin embargo, en la nomenclatura cladista el clado Lamioide es más basal que el Scrophularioide, razón por la que el APG y muchos taxonomistas consideran Lamiales el nombre más correcto de este orden.​

Según el antiguo Sistema de Cronquist de clasificación, las Lamiales incluían las familias Lamiaceae, Verbenaceae y Lennoaceae. Muchas de las familias listadas debajo se incluían en el orden Scrophulariales. La inclusión de todas ellas en Lamiales es típica de las modernas clasificaciones.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autores y editores de Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia ES

Iminõgeselaadsed ( estonien )

fourni par wikipedia ET

Iminõgeselaadsed (Lamiales) on õistaimede selts kaheiduleheliste klassist.

Seltsi kuulub 22 sugukonda umbes 11 000 liigiga. Iminõgeselaadsete seltsi kuuluvad näiteks sellised taimed nagu: lavendel, sirel, õlipuu, jasmiin, saar, tiigipuu, lõvilõug, seesam, salvei ja sellised ürdid nagu münt, basiilik ja rosmariin.

Sugukonnad

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Vikipeedia autorid ja toimetajad
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia ET

Iminõgeselaadsed: Brief Summary ( estonien )

fourni par wikipedia ET

Iminõgeselaadsed (Lamiales) on õistaimede selts kaheiduleheliste klassist.

Seltsi kuulub 22 sugukonda umbes 11 000 liigiga. Iminõgeselaadsete seltsi kuuluvad näiteks sellised taimed nagu: lavendel, sirel, õlipuu, jasmiin, saar, tiigipuu, lõvilõug, seesam, salvei ja sellised ürdid nagu münt, basiilik ja rosmariin.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Vikipeedia autorid ja toimetajad
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia ET

Lamiales ( basque )

fourni par wikipedia EU

Lamialies Asteridae taldearen barruan sailkatzen den landare dikotiledoneo ordena bat da. Gutxi gora behera 24.000 espezie ezagutzen dira, 20 familiatan banatuta. Talde honen barruan daude labanda, olibondoa, jazmina, salbia, sesamoa, menta edo izpilikua bezalako garrantzi ekonomikodun landareak daude.

Familiak

Erreferentziak

  1. doi:10.1111/j.1095-8339.2009.00996.x
    Zita hau gehitzeko bi modu daude: Botaren zain egon gabe edo eskuz egin
(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.log.warn("Gadget "ErrefAurrebista" was not loaded. Please migrate it to use ResourceLoader. See u003Chttps://eu.wikipedia.org/wiki/Berezi:Gadgetaku003E.");});
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipediako egileak eta editoreak
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia EU

Lamiales: Brief Summary ( basque )

fourni par wikipedia EU

Lamialies Asteridae taldearen barruan sailkatzen den landare dikotiledoneo ordena bat da. Gutxi gora behera 24.000 espezie ezagutzen dira, 20 familiatan banatuta. Talde honen barruan daude labanda, olibondoa, jazmina, salbia, sesamoa, menta edo izpilikua bezalako garrantzi ekonomikodun landareak daude.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipediako egileak eta editoreak
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia EU

Lamiales ( finnois )

fourni par wikipedia FI

Lamiales on kasvilahko, johon kuuluu noin 11000 lajia yli kahdessakymmenessä heimossa. Siihen kuuluu monia koristekasveja sekä voimakkaasti tuoksuvia yrttejä kuten minttuja.[1]

Heimot

Lahkoon kuuluu 24 heimoa, 1059 sukua ja noin 23810 lajia.[2]

Lisäksi lahkoon sijoitetaan yksilajinen suku Peltanthera, jonka heimosijoitus on toistaiseksi epävarma.

Lähteet

  1. Order Lamiales RJ Hodgkiss 2006.
  2. Stevens, P. F.: Angiosperm Phylogeny Website (Version 12) mobot.org. 2001 - Heinäkuu 2012. Viitattu 10.8.2012. (englanniksi)
Tämä kasveihin liittyvä artikkeli on tynkä. Voit auttaa Wikipediaa laajentamalla artikkelia.
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedian tekijät ja toimittajat
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia FI

Lamiales: Brief Summary ( finnois )

fourni par wikipedia FI

Lamiales on kasvilahko, johon kuuluu noin 11000 lajia yli kahdessakymmenessä heimossa. Siihen kuuluu monia koristekasveja sekä voimakkaasti tuoksuvia yrttejä kuten minttuja.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedian tekijät ja toimittajat
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia FI

Lamiales

fourni par wikipedia FR

L'ordre des Lamiales regroupe des plantes dicotylédones, dont la définition varie avec le progrès des découvertes scientifiques.

Liste des familles

Classification de Cronquist (1981)

En classification classique de Cronquist (1981) l'ordre des Lamiales comprenait 4 familles:

La classification phylogénétique en a modifié la composition.

Classification APG (1998)

En classification phylogénétique APG (1998), l'ordre des Lamiales comprenait 21-22 familles :

NB: la familie en "[+ ...]" est optionnelle

Classification APG II (2003)

En classification phylogénétique APG II (2003), l'ordre des Lamiales comprenait 21 familles :

La classification phylogénétique APG II (2003) incorpore les Avicenniaceae aux Acanthaceae, et le genre Buddleja et les Myoporaceae aux Scrophulariaceae.

Classification APG III (2009)

En classification phylogénétique APG III (2009) l'ordre des Lamialescomprend 23 familles :

Classification APG IV (2016)

En classification phylogénétique APG IV (2016)[1] l'ordre des Lamiales comprend 26 familles :

Notes et références

  1. (en) Stevens, P. F., « Angiosperm Phylogeny Website : Lamiales », sur Angiosperm Phylogeny Website, version 14. (2001 onwards)., juillet 2017 (consulté le 12 novembre 2021)

Voir aussi

Article connexe

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Auteurs et éditeurs de Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia FR

Lamiales: Brief Summary

fourni par wikipedia FR

L'ordre des Lamiales regroupe des plantes dicotylédones, dont la définition varie avec le progrès des découvertes scientifiques.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Auteurs et éditeurs de Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia FR

Lamiales ( irlandais )

fourni par wikipedia GA

Is ord iad na Lamiales sa ghrúpa Asteridae de phlandaí bláthanna déchotailéadónacha. Cuimsíonn sí thart ar 24,000 speiceas, roinnte ina thart ar 20 fine. Baill aitheanta nó tábhacht ó thaobh an gheilleagair de is ea Lavandula, líológ , ológ, Jasminum, Fraxinus, Téac, Antirrhinum, Seasaman, Psyllium, Salvia officinalis , agus roinnt luibheanna boird mar mismín, basal, agus marós.

Tagairtí

  1. 1.0 1.1 Angiosperm Phylogeny Group (2009). "An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG III" (PDF). Botanical Journal of the Linnean Society 161 (2): 105–121. doi:10.1111/j.1095-8339.2009.00996.x.
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Údair agus eagarthóirí Vicipéid
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia GA

Lamiales: Brief Summary ( irlandais )

fourni par wikipedia GA

Is ord iad na Lamiales sa ghrúpa Asteridae de phlandaí bláthanna déchotailéadónacha. Cuimsíonn sí thart ar 24,000 speiceas, roinnte ina thart ar 20 fine. Baill aitheanta nó tábhacht ó thaobh an gheilleagair de is ea Lavandula, líológ , ológ, Jasminum, Fraxinus, Téac, Antirrhinum, Seasaman, Psyllium, Salvia officinalis , agus roinnt luibheanna boird mar mismín, basal, agus marós.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Údair agus eagarthóirí Vicipéid
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia GA

Medićolike ( Croate )

fourni par wikipedia hr Croatian

Medićolike (lat. Lamiales), biljni red iz razreda Magnoliopsida, dikotiledonih cvjetnica sa oko 24.000 vrsta u dvadesetak porodica. Najpoznatiji predstavnici ovog reda koje su ekonomski najznačajnije, su masline, lavanda, sezam i druge niže biljke kao metvica, bosiljak i ružmarin

Po drugom sustavu pripadaju u Rosoipside.

Porodice

Bivše porodice:

Izvori

Logotip Zajedničkog poslužitelja
Na Zajedničkom poslužitelju postoje datoteke vezane uz: Medićolike
Logotip Wikivrsta
Wikivrste imaju podatke o: Lamiales
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autori i urednici Wikipedije
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia hr Croatian

Medićolike: Brief Summary ( Croate )

fourni par wikipedia hr Croatian

Medićolike (lat. Lamiales), biljni red iz razreda Magnoliopsida, dikotiledonih cvjetnica sa oko 24.000 vrsta u dvadesetak porodica. Najpoznatiji predstavnici ovog reda koje su ekonomski najznačajnije, su masline, lavanda, sezam i druge niže biljke kao metvica, bosiljak i ružmarin

Po drugom sustavu pripadaju u Rosoipside.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autori i urednici Wikipedije
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia hr Croatian

Lamiales ( indonésien )

fourni par wikipedia ID
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Penulis dan editor Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia ID

Lamiales: Brief Summary ( indonésien )

fourni par wikipedia ID
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Penulis dan editor Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia ID

Varablómabálkur ( islandais )

fourni par wikipedia IS

Varablómabálkur (fræðiheiti: Lamiales) er ættbálkur tvíkímblöðunga sem telur um 11.000 tegundir í um tíu ættum. Þessum ættbálki tilheyra þekktar plöntur, eins og lavendill, askur, jasmína, ólífuviður og tekk, og nokkur vel þekkt krydd á borð við mintu, basilíku og rósmarín.

 src= Þessi líffræðigrein er stubbur. Þú getur hjálpað til með því að bæta við greinina.
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Höfundar og ritstjórar Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia IS

Lamiales ( italien )

fourni par wikipedia IT

Le Lamiales Bromhead, 1838 sono un ordine di piante spermatofite dicotiledoni appartenenti alla divisione botanica delle Angiosperme.[1]

Etimologia

Il nome dell'ordine deriva dal suo "genere tipo" Lamium (tribù Lamieae, famiglia Lamiaceae). Uno dei primi studiosi dell'antichità ad usare questo nome è stato Gaio Plinio Secondo (Como, 23 – Stabia, dopo l'8 settembre 79), scrittore e naturalista latino, il quale ci indica anche una possibile etimologia: questo termine discenderebbe da un vocabolo greco ”laimos” il cui significato è “fauci – gola”. Ma potrebbe discendere anche da altre parole greche: ”lamos” (= larga cavità), oppure dal nome di una regina libica ”Làmia”. In quest'ultimo caso il collegamento esiste in quanto le mamme greche, per far star buoni i loro bambini, descrivevano questa regina come un mostro capace di ingoiarli (come del resto fa il fiore di queste piante quando un bombo entra nel tubo corollino in cerca del nettare)[2].

Il nome scientifico dell'ordine è stato definito dal matematico e fisico Edward Bromhead (26 March 1789 – 14 March 1855) nella pubblicazione "Magazine of Natural History. London, ser. 2, 2: 210." del 1838.[3]

Descrizione

 src=
Il portamento
Phyllarthron madagascariensis
(Bignoniaceae)
 src=
Le foglie
Olea dioica
(Oleaceae)
 src=
Infiorescenza
Digitalis parviflora
(Plantaginaceae)
 src=
I fiori
Justicia aurea
(Acanthaceae)
  • Il portamento delle specie di questo ordine è vario: erbaceo annuale o perenne, arbustivo o arboreo (oltre 20 metri di altezza). Altri tipi di portamento sono: sempreverde, lianoso, decombente con radici tuberose oppure suffruticoso. Occasionalmente si possono avere anche portamenti acquatici o subemergenti. In alcuni generi sono presenti piante con forme biologiche perenni tipo geofite parassite (G par), ossia piante provviste di gemme sotterranee e radici provviste di organi specifici per nutrirsi della linfa di altre piante. In altri generi sono presenti delle piante prive di clorofilla per cui nel secco si colorano di bruno (contengono cioè un composto chimico chiamato "orobanchina"). Le piante di questo gruppo sono sia semiparassite (emiparassite) che parassite complete (oloparassite), vivono cioè in funzione di un altro organismo; alcune specie possono vivere anche autonomamente. Nella parte finale delle radici sono provviste di austori succhianti che parassitano l'apparato radicale delle piante ospiti. Il fusto delle piante di questo ordine spesso ha una sezione quadrangolare a causa della presenza di fasci di collenchima posti nei quattro vertici. L'indumento è formato da peli semplici, ma anche ramificati, dendritici o stellati. Inoltre nelle varie parti vegetative sono presenti dei glicosidi fenolici spesso in composti iridoidi, alcaloidi e diterpenoidi oppure oligosaccaridi come "stachiosio". Sono presenti ghiandole contenenti oli eterei che emanano caratteristici aromi e profumi.[2][4][5][6][7]
  • Le foglie lungo il fusto sono disposte in modo opposto, qualche volta si presentano alterne o spiralate. In alcune specie la disposizione è verticillata a 2 a 2 o quaternate o in densi verticilli fino a 7 foglie. La lamina può essere sia sessile che picciolata o anche amplessicaule. La forma delle foglie è varia: da lanceolata a ovata con bordi interi o variamente lobati, dentati, crenati o ondulati. Sono presenti anche foglie di tipo pennato. Le foglie basali, se presenti, spesso formano delle rosette basali. Le foglie in alcuni generi (famiglia Orobanchaceae) sono scarse e ridotte a delle squame sessili o amplessicauli; in altre (famiglia Acanthaceae) sulla superficie presentano dei cistoliti. In alcune specie l'habitus delle foglie è anisofillo in altre la superficie è ricoperta da ghiandole saline subsessili che secernono una soluzione ipersalina che secca rapidamente formando cristalli di sale. La venatura in genere è pennata. Sono presenti inoltre foglie appariscenti (colorate con vari disegni).
  • Le infiorescenze sono sia cimose (definite) che racemose (indefinite). In alcune famiglie (Lamiaceae) sono formate da verticilli ascellari sovrapposti; ogni verticillo è composto da più fiori (da 2 a 20) disposti circolarmente poggianti su due grandi brattee fogliose (o semplicemente delle foglie) lievemente staccate dall'infiorescenza vera e propria. In altre specie le infiorescenze sono delle spighe cilindriche, tetrangolari o scapiformi, spesso con brattee ascellanti grandi e colorate, embricate e accrescenti, con forme ovate a più punte. Sono presenti anche fiori solitari sia terminali, ascellari che di tipo "cauliflori". Possono essere presenti anche bratteole (a volte due) che sottendono il calice.
  • I fiori sono ermafroditi, tetrameri (4-ciclici), ossia con quattro verticilli (calicecorolla - androceogineceo) e più o meno pentameri (i verticilli del perianzio hanno 5 elementi ognuno, ma a volte anche 4).
  • Formula fiorale generale valida per la maggior parte delle famiglie dell'ordine:
X, K (3/4/5), [C (4/5 o 2+3), A (2+2 o 2 o 2+2+1)] G (2), (supero/infero), drupa, capsula/bacca[4]
  • Calice: il calice, gamosepalo e più o meno attinomorfo (a volte debolmente zigomorfo), è normalmente formato da 3, 4 o 5 lobi (fino a 8 lobi in Nyctanthes - famiglia Oleaceae) o denti uguali o subuguali, diritti o patenti, con forme lanceolate, triangolari o subulate; a volte sono spinescenti. Se il calice si presenta debolmente bilabiato i lobi possono essere raggruppati variamente: 2/3, oppure 3/2 oppure 3/2 oppure 1/4 (in quest'ultimo caso il lobo posteriore è quello più corto). In alcune specie alcuni (o uno solo) lobi sono più grandi o più piccoli degli altri. Il tubo del calice, con forma da tubolari a campanulate, ha da 5 a 10 e più venature superficiali. In alcune specie il calice è sotteso da 1 o 2 bratteole che diventano carnose con la maturità.
  • Corolla: la corolla, gamopetala e normalmente zigomorfa, ha la forma di un tubo (a volte dilatato nella parte distale) terminante con due più o meno evidenti labbra con 5 lobi. In genere la struttura della corolla è 2/3; ma sono possibili anche altre distribuzioni dei lobi. In Jasmineae (famiglia Oleaceae) i lobi sono 4, 5, 6 fino a 12. In alcune specie il labbro posteriore (in realtà quello superiore) è corto o moderatamente allungato con bordo intero o smarginato (a volte è anche mucronato). Il labello (il labbro inferiore) è piatto ed ha un portamento patente e in generale è formato da tre lobi con quello centrale più grande; altre volte i tre lobi sono uguali. In altre specie il labbro superiore, ascendente, è più o meno incappucciato (normalmente più piccolo di quello inferiore) con margini interi o appena crenati; il labbro inferiore ha la forma di una scarpa o di una sacca più o meno gonfia oppure può essere simile ad una sacca aperta obliquamente e arrotondata al basso. L'indumento della corolla a volte può presentarsi densamente pubescente, altre volte è glabro. Le fauci internamente sono circondate (oppure no) da un anello di peli (caratteristica comune a molte "labiate" che ha lo scopo di impedire l'accesso ad insetti più piccoli e non adatti all'impollinazione).[8] In alcune specie si ha una particolare disposizione dei petali, definita "quinconciale"[9], due esterni, due interni e un quinto con un lato coperto dai due esterni e il lato opposto sovrapposto ai due interni. In altre specie la corolla è resupinata di 180° per torsione del tubo. Durante la gemmazione i lobi possono essere contorti generalmente a sinistra (lobi embricati). Spesso la corolla è stretta alla base, oppure è gibbosa nella parte adassiale; inoltre può essere speronata. I colori della corolla sono moltissimi.
  • Androceo: l'androceo è composto da 2 - 4 - 5 stami (raramente 3 o 6 - fino a 8 nella famiglia Plantaginaceae), uno (o due o tre) dei quali è per lo più sterile e ridotto ad uno staminoide poco visibile; se sono quattro (caso più corrente) sono didinami. I filamenti sono adnati alla corolla, liberi nella parte alta e pubescenti o glabri. Le antere possono essere ravvicinate a coppie e sono sia glabre che pubescenti. Le teche sono 2 (biloculari) e poco o ben distinte (raramente possono essere uniloculari); sono inoltre parallele o divergenti; le forme sono oblungo-sagittate oppure ovate (o oblunghe); la deiscenza è longitudinale (raramente è a valve). I granuli pollinici sono del tipo da tricolpato a esacolpato. Il nettario a forma di disco o con lobi è ben sviluppato e abbondante.
  • Gineceo: l'ovario è supero (infero o semiinfero nelle Gesneriaceae) formato da due (o raramente tre) carpelli saldati (normalmente ovario bicarpellare) ed è 2-3-4-loculare per la presenza di falsi setti divisori all'interno dei carpelli. La placentazione è assile. Gli ovuli sono da 2 a 10 (fino a 100 in alcune specie), hanno un tegumento e sono tenuinucellati (con la nocella, stadio primordiale dell'ovulo, ridotta a poche cellule).[9] Lo stilo inserito alla base dell'ovario (stilo ginobasico) è del tipo filiforme. Lo stigma è bifido con lobi uguali o leggermente ineguali.
  • Il frutto è una capsula secca o carnose; sono presenti anche drupe o schizocarpi. Le forme sono arrotondate, bilobe oppure da oblunghe a ellissoidi. La superficie può essere tomentosa, liscia, glabra o semplicemente pubescente. Sul frutto sono presenti delle valve (da 2 a 5) che si aprono elasticamente (deiscenza loculicida a esplosione[10]). Sono presenti anche altri tipi di deiscenza: setticida (parallelamente al setto); altre volte può essere anche circumscissile (lungo una circonferenza) oppure attraverso una deiscenza più o meno irregolare. Nelle Pedaliaceae i frutti sono legnosi o coriacei e indeiscenti. I frutti della famiglia Martyniaceae sono caratteristici per la presenza di alcuni rostri uncinati (o corni apicali) a volte anche molto lunghi (oltre 10 cm). I frutti rilasciano i semi (generalmente sprovvisti di endosperma) con facilità (sono fragili). I semi sono molti (fino a 2.000 nelle Paulowniaceae) colorati da marrone a giallo con forme ellissoidi e testa liscia. In Tetrachondraceae l'endosperma è abbondante e l'embrione è diritto. I cotiledoni possono essere profondamente bilobati.

Riproduzione

  • Impollinazione: l'impollinazione avviene tramite insetti (impollinazione entomogama) tipo ditteri e imenotteri, ossia api, vespe, farfalle, falene, mosche, coleotteri e anche uccelli.[7] In alcune specie l'articolazione dei lobi della corolla consente un movimento rotatorio che porta gli stami a contatto con i visitatori floreali (insetti pronubi).[11] Esistono anche specie con fiori di tipo cleistogamico, ossia rimangono sempre chiusi e quindi si autoimpollinano. Nelle Bignoniaceae i fiori grandi sono impollinati anche da grandi animali (oltre che da insetti) e la grande diversità morfologica dei suoi fiori può essere associata alla diversità di comportamento e tipo di visitatore.[1] Spesso i colori brillanti della corolla ma anche le brattee colorate collaborano al richiamo degli impollinatori.[4][12]
  • Riproduzione: la fecondazione avviene fondamentalmente tramite l'impollinazione dei fiori (vedi sopra).
  • Dispersione: i semi cadendo a terra (dopo essere stati trasportati per alcuni metri dal vento – disseminazione anemocora) sono successivamente dispersi soprattutto da insetti tipo formiche (disseminazione mirmecoria).[13] In generale i semi hanno una appendice oleosa (elaisomi, sostanze ricche di grassi, proteine e zuccheri) che attrae le formiche durante i loro spostamenti alla ricerca di cibo.[14] I semi delle specie con frutto tipo drupa sono dispersi da uccelli e mammiferi.[4] In altre specie la dispersione è nell'acqua (disseminazione idrocora). I propaguli delle specie del genere Avicennia (famiglia Acanthaceae) possono vivere un anno in acqua salata senza radicare.[15] In genere le modalità di dispersione sono molto diverse e spesso non sono correlate a quelle d'impollinazione: ad esempio la Kigelia (famiglia Bignoniaceae) africana è impollinata da pipistrelli, ma il frutto, che ha la forma e dimensione di una salsiccia, è mangiato dalle scimmie e dagli elefanti. Anche Oroxylon (famiglia Bignoniaceae) è impollinato dai pipistrelli, ma i semi, contenuti in capsule, sono dispersi dal vento. Altre dispersioni sono possibili come ad esempio i semi pelosi del genere Aeschynanthus (famiglia Gesneriaceae) hanno contribuito alla dispersione attraverso il Pacifico meridionale; un altro gruppo di generi hanno dei frutti a forma di spirale contorta e liberano i semi gradualmente nel tempo facilitando così la loro dispersione.[16] I frutti carnosi vengono di solito dispersi dagli uccelli.[4] Alcuni frutti sono dispersi dagli animali più grandi in quanto sono provvisti di uncini per aderire ai loro piedi (disseminazione zoocora).[6]

Portamento, habitat e distribuzione delle famiglie

La seguente tabella, per ogni famiglia, descrive brevemente il portamento, la distribuzione e l'habitat.[6][17]

Tassonomia

L'ordine della Lamiales comprende 25 famiglie, 18 sottofamiglie, 92 tribù, 32 sottotribù, 1.064 generi e circa 23.160 specie.[1][6][18]

Panorama storico

Nella classificazione di Wettstein, sistema di classificazione delle piante proposto dal botanico Richard von Wettstein (1863 - 1931), non è presente l'ordine Lamiales; la maggior parte delle famiglie delle Lamiales sono posizionate nell'ordine delle "Tubiflorae" (subclasse "Sympetalae", classe "Dicotyledones" subdivisione "Angiospermae"). La famiglia Lamiaceae in questa classificazione si chiama Labiatae.

Nella classificazione Sistema Cronquist, sistema di classificazione botanica sviluppato da Arthur Cronquist (1919 – 1992) l'ordine Lamiales (sottoclasse "Asteridae", classe "Magnoliopsida") comprende solamente 4 famiglie (Lennoaceae, Boraginaceae, Verbenaceae e Lamiaceae), mentre le altre famiglie sono distribuite tra gli ordini "Scrophulariales", "Callitrichales" e Plantaginales.

Attualmente secondo la recente classificazione filogenetica del gruppo APG in base ad analisi di tipo filogenetico sul DNA dei cloroplasti e altri nuclei cellulari appartengono al clade Euasteridi I che insieme al clade Euasteridi II formano il gruppo monofiletico Asteridi (clade Tricolpate basali e clade Eudicotiledoni delle Angiosperme) caratterizzato dall'avere i fiori con stami epipetali e in numero uguale (o inferiore) ai lobi della corolla e un gineceo formato da due carpelli fusi tra di loro. Le Lamiales (nel clade Euasteride I) sono classificate insieme agli ordini Solanales e Gentianales con fiori a corolla simpetala.[1]

Filogenesi

L'ordine è chiaramente monofiletico. In particolare le specie delle Lamiales sono caratterizzate soprattutto per la presenza di oligosaccaridi, la produzione di flavoni 6-ossigenati, da peli a testa glandulosa, estensione del tessuto parenchimatico nelle antere, presenza di stomi circondati da cellule sussidiarie, embrioni di tipo particolare (onagroide), endosperma con austore micropilare, inclusioni proteiche nei nuclei delle cellule del mesofillo. All'interno del clade Asteridi le Lamiales occupano una posizione centrale caratterizzate dalle corolle simpetale, con gli ovuli con un solo tegumento e tenuinucellati. Ordini affini alle Lamiales sono gli ordini Gentianales e Solanales (insieme alle Lamiales formano il clade Euasteridi I.[4]

Filogenesi delle famiglie (dalla più "basale"[1]) in dettaglio. Le varie età di separazione delle famiglie sono abbastanza indicative a causa delle difficoltà della raccolta dei dati e calcolo dei tempi.

Età: l'età di formazione dell'unica specie della famiglia in base alle varie ricerche oscilla attorno a 100 milioni di anni (altri Autori tuttavia propongono date più recenti).[1]
Età: le Carlemanniaceae (insieme alle Oleaceae) potrebbero essersi separate dal resto dell'ordine attorno i 69 milioni di anni.[1]
Sinapomorfie: le gemme sono numerose da 2 a molte sovrapposte; gli stami sono 2.[4]
Età: ritrovamenti fossili di legni identificati come Oleinae sono stati trovati in strati geologici del Deccan datati 67 - 65 milioni di anni fa; resti di Fraxinus sono stati trovati in depositi dell'Eocene (circa 44 milioni di anni fa). Questi dati comunque per il momento risultano incompatibili con alcune date molecolari.[1]
Età: le stime sulla variazione della sequenza del DNA suggeriscono che i due generi della famiglia si sono separati dal resto dell'ordine circa da 46 milioni di anni fa.[1]
Età: le tre famiglie si sono separate (da un punto di vista evolutivo) dal resto dell'ordine circa 71 - 52 milioni di anni fa.[1]
Età: le Carlemanniaceae (insieme alle Oleaceae) potrebbero essersi separate dal resto dell'ordine attorno i 69 milioni di anni.[1]
  • Calceolariaceae: la famiglia risultata avere un carattere filogenetico distintivo ed è inoltre fortemente monofiletica. Questo gruppo si distingue per la presenza di due soli stami nell'androceo e per la corolla a due lobi. Inoltre Calceolaria è uno dei pochi generi ad avere delle ghiandole produttrici di olio (lipidi raccolti dalle api) nella corolla.[22] All'interno delle labiate (il clado con corolla bilabiata) la famiglia di questa voce, insieme alle famiglie Gesneriaceae e Plantaginaceae, potrebbero rappresentare, da un punto di vista evolutivo, una linea precocemente divergente.[4]
Età: il "nodo" Calceolariaceae+Gesneriaceae potrebbe avere una età compresa tra 87 e 39 milioni di anni.[1]
Sinapomorfie: le antere saldate in coppie o tutte insieme; la placentazione parietale degli ovuli.[4]
Età: il "nodo" Calceolariaceae+Gesneriaceae potrebbe avere una età compresa tra 87 e 39 milioni di anni.[1]
Sinapomorfie: la testa dei peli è priva di divisioni verticali; un precoce sviluppo dell'androceo rispetto al gineceo.[4]
Età: la separazione della famiglia dal nucleo principale delle Lamiales è avvenuta circa 70/60 milioni di anni fa, mentre i cladi interni risultano tutti più giovani (attorno ai 40 milioni di anni fa).[1]
Sinapomorfie. Famiglia: le teche confluenti; la deiscenza è mediante una sola fessura distale; la base delle antere non e sagittata; gli ovuli sono crassinucellati (nucella pluricellulare molto sviluppata). Tribù Hemimerideae: assenza di secrezioni oleifere. Tribù Teedieae: l'infiorescenza a foglia tipica dei generi Oftia, Teedia e Dermatobotry.[4]
Età: secondo vari studi l'età per questa famiglia oscilla tra i 68 - 50 milioni di anni.[1]
  • Stilbaceae: questa famiglia pur essendo stata definita quasi 200 anni fa, solo in tempi recenti con i nuovi sistemi di classificazione filogenetica (classificazione APG) ha avuto l'attuale circoscrizione nella quale sono confluiti diversi generi da altre famiglie come le Scrophulariaceae. L'attuale struttura della famiglia può non essere definitiva; mancano ancora degli studi approfonditi su alcune sue parti.[1][6] Nell'ambito dell'ordine Lamiales la famiglia, da un punto di vista evolutivo, occupa una posizione intermedia, dopo la famiglia delle Scrophulariaceae e prima del gruppo Byblidaceae/Linderniaceae.[27]
Età: questa famiglia potrebbe essersi separata dal resto dell'ordine circa 37 milioni di anni fa.[1]
Età: nel Sud Australia è stato trovato un singolo seme, probabilmente assegnato a questa famiglia, datato al Medio Eocene (circa 40 milioni di anni fa).[1][28]
Età: la formazione della famiglia si stima a circa 48 milioni di anni fa.[1]
  • Pedaliaceae: all'interno dell'ordine Lamiales la famiglia Pedaliaceae occupa una posizione intermedia insieme alle famiglie Martyniaceae e Acanthaceae e vicino al gruppo Bignoniaceae-Lentibulariaceae-Verbenaceae. Più precisamente le analisi filogenetiche indicano che le Pedaliaceae insieme alla famiglia Martyniaceae si sono evolute parallelamente da un comune antenato qualche decina di milioni di anni fa.[1][6]
Età: per il "nodo" [Pedaliaceae [Martyniaceae + Acanthaceae]] si stima una età di separazione compresa tra 57 e 51 milioni di anni.[1]
  • Martyniaceae: la famiglia (probabilmente monofiletica) all'interno dell'ordine Lamiales occupa una posizione centrale insieme alle famiglie Pedaliaceae e Acanthaceae anche se il suo posizionamento esatto non può ancora essere sostenuto con precisione.[1] Alcuni recenti studi hanno definitivamente confermato che le due famiglie (Pedaliaceae e Martyniaceae) hanno seguito delle linee filogenetiche distinte pur condividendo alcune combinazioni morfologiche e convergenze evolutive soprattutto nella comune morfologia di dispersione.[30]
Età: per il "nodo" [Pedaliaceae [Martyniaceae + Acanthaceae]] si stima una età di separazione compresa tra 57 e 51 milioni di anni.[1]
Sinapomorfie. Sottofamiglia Acanthoideae: i tricomi igroscopici sui semi; gli ammassi di calcare nelle cellule dell'epidermide delle foglie (cistoliti); le antere monoloculari; i frutti con funicolo persistente o retinacolo più o meno uncinato; le capsule esplosive; la particolare disposizione dei lobi della corolla. Sottofamiglia Nelsonioideae: la disposizione cocleare dei lobi della corolla durante la gemmazione; l'assenza delle bratteole alla base del calice.[4]
Età: l'età della famiglia (quando si è separata dal resto dell'ordine) può essere compresa circa tra 90 - 50 milioni di anni fa (secondo i vari studi).[1]
  • Bignoniaceae: all'interno dell'ordine Lamiales le Bignoniaceae, da un punto di vista evolutivo, occupano una posizione centrale; sono vicine alle famiglie Schlegeliaceae e Paulowniaceae le cui specie storicamente erano incluse nella famiglia di questa voce. Condivide invece con la famiglia Sapindaceae il primato come gruppo più ecologicamente importante di liane nell'areale neotropicale.[1][18]
Sinapomorfie: le foglie pennato-composte e/o palmato-composte; le placente divise (due per loculo); la peculiarità del frutto (allungato); i semi alati e privi di endosperma.[4]
Età: pollini fossili che ricordano da vicino la morfologia del polline delle specie del genere Jacaranda sono stati trovati a Porto Rico risalenti all'Oligocene (da 23 a 33 milioni di anni fa).[6] Mentre del genere Catalpa sono state trovate impronte fogliari in relitti fossili del Cenozoico (l'ultima delle tre ere geologiche del Fanerozoico) dell'America Settentrionale e semi sempre nel Terziario di Aix-en-Provence.[2] I fossili più antichi sono dei semi e dei frutti ritrovati nello stato di Washington datati a circa 49 milioni di anni fa (Eocene).[1]
  • Schlegeliaceae: la posizione filogenetica della famiglia all'interno dell'ordine delle Lamiales è abbastanza centrale e vicina a famiglie più numerose come le Bignoniaceae e le Verbenaceae. Inoltre è "gruppo fratello" delle Lentibulariaceae. Alcuni caratteri l'avvicinano alla famiglia Thomandersiaceae mentre non ci sono evidenti differenze nell'anatomia del legno tra Schlegeliaceae e Bignoniaceae.[1] Altre somiglianze di caratteri con le Bignoniaceae (alberi legnoscenti, foglie opposte, simmetria fiorale bilaterale, androceo comprendente uno staminoide) sono però contraddette dalle analisi del DNA che le separano nettamente da quest'ultime.[31]
Età: un'età di possibile separazione per questo gruppo dal resto delle Lamiales potrebbe essere di poco superiore ai 40 - 30 milioni di anni fa.[1]
Sinapomorfie: le erbe insettivore, acquatiche o di ambienti umidi; le foglie provviste di trappole con peli secernenti mucillagini ed altri enzimi digestivi; le infiorescenze indefinite con fiori laterali; il numero di stami 2; lo stigma asimmetricamente bilobato; il disco nettarifero assente; l'embrione più o meno indifferenziato.[4]
Età: un'età di possibile separazione per questo gruppo dal resto delle Lamiales è di circa 40 - 30 milioni di anni fa.[1]
  • Thomandersiaceae: la posizione di questo genere nell'ambito dell'ordine Lamiales non è ancora stabilita definitivamente. In passato è stato descritto all'interno delle famiglie Pedaliaceae e ultimamente Acanthaceae, sulla base di valutazioni intuitive di un numero limitato di caratteri morfologici.[1] Solamente in questi ultimi anni diverse indagini sulle sue specie suggeriscono che Thomandersia è sufficientemente distinto in termini morfologici e molecolari per meritare lo stato di famiglia come Thomandersiaceae. Questa famiglia, da un punto di vista filogenetico è vicina alla famiglia Verbenaceae.[34][35] Rodriguez et al. 2014
Età: l'età del "nodo" [Thomandersiaceae + Verbenaceae] è circa 39 milioni di anni.[1]
Sinapomorfie. Famiglia: le infiorescenze indefinite (racemose); polline con esina ispessita in prossimità delle aperture; lo stigma cospicuo e con il tessuto ricettivo ben sviluppato. Tribù Casselieae: l'assenza dello staminoide adassiale; l'infiorescenze composte con molte fioriture solamente ascellari ("pleiobotrya omotetica"). Tribù Neospartoneae: i fiori sessili; le ovaie unicarpellate. Tribù Priveae: l'abitudine suffrutescente. Tribù Verbeneae: l'abitudine suffrutescente; i fiori sessili; i frutti a 4 mericarpi.[4]
Età: per questa famiglia è stata calcolata come età di formazione attorno a circa 42 milioni di anni fa (55 - 23 milioni di anni fa).[1].
  • Lamiaceae: questo gruppo è considerato monofiletico sia da un punto di vista morfologico per la sua principale sinapomorfia (gli ovuli sono attaccati lateralmente) e sia molecolare per le varie analisi filogenetiche sul DNA delle sue varie specie. Tutte le varie sottofamiglie sono associate a cladi monofiletici (a parte la sottofamiglia Viticoideae) con la sottofamiglia Prostantheroideae in posizione "basale", mentre il "core" è rappresentato dal gruppo Lamioideae. Alcuni generi tuttavia non hanno ancora una posizione filogenetica ben precisa.[37][38] All'interno delle Lamiales, le cui specie sono caratterizzate soprattutto per la presenza di oligosaccaridi e la produzione di flavoni 6-ossigenati, la famiglia Lamiaceae occupa una posizione più interna (core) del gruppo insieme alle famiglie Orobanchaceae e Paulowniaceae.[1][4]
Sinapomorfie: gli ovuli sono attaccati lateralmente (sui falsi setti della placenta).[4]
Età: questa famiglia ha incominciato ad evolversi separatamente dal resto dell'ordine tra circa 55 e 40 milioni di anni fa.[1]
Età: per il "nodo" [Mazaceae [Phrymaceae [Paulowniaceae + Orobanchaceae]]] si stima una età di separazione attorno ai 50 milioni di anni.[1]
  • Phrymaceae: la posizione tassonomica delle specie di questa famiglia più volte è stata modificata nel corso del tempo. Solo in tempi recenti con i nuovi sistemi di classificazione filogenetica (classificazione APG) la famiglia ha avuto l'attuale circoscrizione nella quale sono confluiti diversi generi da altre famiglie come le Scrophulariaceae. Nell'ambito dell'ordine Lamiales la famiglia, da un punto di vista evolutivo, occupa una posizione molto interna (recente) antecedente solamente alle famiglie Paulowniaceae e Orobanchaceae (è "gruppo fratello" dell'insieme delle due famiglie).[1]
Età: queste tre famiglie si sono separate dal resto dell'ordine circa 67 milioni di anni fa; mentre a 40 milioni di anni può essere posizionata la definitiva separazione delle Phrymaceae dal resto del gruppo.[1]
Età: le Orobanchaceae insieme alle Paulowniaceae sono state le ultime famiglie dell'ordine ad evolversi. La loro età è stimata tra i 64 e 38 milioni di anni.[1] Documentazioni fossili forniscono prove che alberi di Paulownia erano presenti in Europa e nel Nord America durante il Cenozoico.[39]
  • Orobanchaceae: la sistemazione tassonomica della famiglia delle Orobanchaceae è in via di definizione; in particolare nelle più recenti classificazioni filogenetiche (APG II System) è stata spostata dall'ordine delle Scrophulariales a quello delle Lamiales; è stato inoltre incrementato notevolmente il numero dei suoi generi soprattutto a scapito della famiglia delle Scrophulariaceae; questo perché i vari studi filogenetici hanno dimostrato che questi generi andavano inclusi nell'ordine delle Lamiales e quindi nella famiglia di questa voce in quanto evolutisi dai 50 ai 40 milioni di anni fa.[40]. La monofilia della famiglia, con l'attuale circoscrizione, risulta sicuramente confermata sia dalle analisi cladistiche basate sulle caratteristiche del DNA che da alcuni dati morfologici (il comportamento semiparassitico e parassitico, la morfologia dei tricomi e l'infiorescenza tipo racemo). In questo gruppo è presente un continuum di forme che da piante provviste di organi per la produzione della clorofilla ma anche dotate di molti piccoli austori radicali si arriva a piante completamente prive di clorofilla e con un solo grosso austore. Da un punto di vista filogenetico, in un recente studio del 2013, i generi della famiglia sono raggruppati in 6 cladi principali.[18][41]
Sinapomorfie: l'emiparassitismo e l'oloparassitismo; le radici provviste di uno (grosso) o più (piccoli) austori; l'orobanchina (composto chimico che provoca l'annerimento delle foglie quando secche); i peli ghiandolari privi di setti verticali; le infiorescenze in genere indefinite (racemose).[4]
Età: le Orobanchaceae insieme alle Paulowniaceae sono state le ultime famiglie dell'ordine ad evolversi. La loro età è stimata tra i 64 e 38 milioni di anni.[1]

Il seguente cladogramma mostra l'attuale conoscenza filogenetica dell'ordine Lamiales.[1][42]

   

Plocospermataceae

       

Carlemanniaceae

   

Oleaceae

       

Tetrachondraceae

       

Peltantheraceae

     

Calceolariaceae

   

Gesneriaceae

         

Plantaginaceae

     

Scrophulariaceae

     

Stilbaceae

       

Byblidaceae

   

Linderniaceae

         

Pedaliaceae

     

Martyniaceae

   

Acanthaceae

         

Bignoniaceae

         

Schlegeliaceae

   

Lentibulariaceae

       

Thomandersiaceae

   

Verbenaceae

         

Lamiaceae

     

Mazaceae

     

Phrymaceae

     

Paulowniaceae

   

Orobanchaceae

                               

Composizione dell'ordine

Per ogni famiglia sono indicati il numero delle sottofamiglie, tribù, sottotribù, generi e specie:[1][6][18]

Chiave per le famiglie

Per meglio comprendere ed individuare le varie famiglie dell'ordine (solamente le principali), l'elenco seguente utilizza in parte il sistema delle chiavi analitiche (vengono cioè indicate solamente quelle caratteristiche utili a distingue una famiglia dall'altra).[4]

  • Gruppo 1A: piante con portamento acquatico; il perianzio è assente (i fiori sono poco appariscenti); androceo con un solo stame;
  • Gruppo 1B: piante terrestri o acquatico; fiori completi; androceo con 2 - 4 stami;
  • Gruppo 2A: piante a portamento tipo mangrovia; foglie con ghiandole secernenti soluzioni ipersaline; frutti monospermi;
  • Gruppo 2B: erbe e alberi con portamento diverso dalle mangrovie e prive di ghiandole saline; frutti con molti semi;
  • Gruppo 4A: androceo con 2 stami; gineceo con normalmente 2 ovuli per loculo;
  • Gruppo 4B: androceo con 4 stami; gineceo con numerosi ovuli per loculo;
  • Gruppo 3B: fiori zigomorfi con 5 petali (corolla bilabiata con struttura 2/3);
  • Gruppo 5A: le foglie sono disposte in modo opposto; il gineceo ha 2 ovuli per carpello e ogni loculo è diviso da un falso setto; lo stilo è terminale o ginobasico; i frutti sono delle drupe o uno schizocarpo con 4 nucule;
  • Famiglia Verbenaceae J.St.-Hil., 1805: le infiorescenze sono del tipo indefinito: gli ovuli del gineceo sono attaccati direttamente al falso setto; lo stilo è sempre terminale con uno stigma vistosamente lobato.
  • Famiglia Lamiaceae Martinov, 1820: le infiorescenze sono miste (cimose e racemose): gli ovuli del gineceo sono attaccati vicini ai margini involuti dei carpelli; lo stilo è terminale o ginobasico con uno stigma poco evidente.
  • Gruppo 5B: le foglie sono disposte in modo alterno o opposto; il gineceo ha numerosi ovuli, ma se sono due per carpello allora non c'è nessuna divisione; lo stilo è sempre terminale; i frutti sono delle capsule, bacche o drupe;
  • Gruppo 6A: le piante sono insettivore; la placentazione è centrale libera; l'androceo ha due antere;
  • Gruppo 6B: le piante non sono insettivore; la placentazione è assile o parietale; l'androceo ha quattro antere;
  • Gruppo 7A: le antere sono connate o riunite a coppie; l'ovario è supero o infero; la placentazione è parietale;
  • Gruppo 9A: le piante sono semiparassite o completamente parassite; la placentazione è sia parietale che assile;
  • Gruppo 9B: le piante sono autotrofe; la placentazione è assile;
  • Famiglia Scrophulariaceae Juss., 1789 (esclusa la tribù Buddlejeae e tribù Myoporeae): i fiori sono da zigomorfi a poco zigomorfi; gli stami sono 2, 4 o 5; le teche delle antere (non sagittate) sono convergenti con deiscenza per mezzo di un'unica fessura distale.
  • Famiglia Plantaginaceae Juss., 1789 (la maggioranza delle specie): i fiori sono più o meno zigomorfi; gli stami sono 2 o 4; le teche delle antere (sagittate) sono separate con deiscenza per mezzo di fessure longitudinali, oppure sono adnate apicalmente e la deiscenza è in comune alle due teche.
  • Gruppo 8B: l'endosperma dei semi è scarso o mancante;
  • Gruppo 10A: possono essere presenti dei cistoliti sulla superficie delle foglie; la deiscenza dei frutti è esplosiva; i semi sono provvisti di funicoli (retinacoli);
  • Gruppo 10B: cistoliti assenti; i frutti sono deiscenti (ma non esplosivamente) oppure sono indeiscenti; i semi sono privi di funicoli;
  • Famiglia Bignoniaceae Jussieu, 1789: le foglie sono composite e opposte; le lamine fogliari sono prive di punti pellucidi; gli ovuli per loculo sono numerosi; le placente sono bilobate; il frutto è una capsula con forme allungate; i semi hanno forme appiattite e sono alati.
  • Tribù Myoporeae R.Br., 1810 (famiglia Scrophulariaceae Juss., 1789): le foglie sono semplici, alterne e spiralate; le lamine fogliari hanno dei punti pellucidi; gli ovuli sono uno per loculo; le placente non sono bilobate; il frutto è una drupa; i semi non sono appiattiti e non sono alati.

Flora spontanea italiana

Nella flora spontanea italiana dell'ordine Lamiales sono presenti i seguenti generi:[7][43]

Famiglie escluse

Elenco delle famiglie non più valide una volta descritte all'interno all'ordine:[1][6][18]

Note

  1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av aw ax Angiosperm Phylogeny Website, su mobot.org. URL consultato il 18 luglio 2018.
  2. ^ a b c Motta 1960, Vol. 2 - pag. 617.
  3. ^ Indices Nominum Supragenericorum Plantarum Vascularium, su plantsystematics.org. URL consultato il 18 luglio 2018 (archiviato dall'url originale il 27 agosto 2013).
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z Judd, pag. 504.
  5. ^ a b Strasburger, pag. 850.
  6. ^ a b c d e f g h i j k l Kadereit 2004.
  7. ^ a b c Pignatti 1982, Vol. 2.
  8. ^ Motta 1960, Vol. 2 pag. 617.
  9. ^ a b Musmarra 1996.
  10. ^ Judd et al 2007, pag. 489.
  11. ^ Tree of Life, su tolweb.org, p. Brillantaisia. URL consultato l'11 aprile 2018.
  12. ^ Kadereit 2004, pag. 81.
  13. ^ Kadereit 2004, pag. 181.
  14. ^ Strasburger, pag. 776.
  15. ^ Encyclopedia Britannica, su britannica.com. URL consultato il 19 giugno 2018.
  16. ^ Subfamilies of the Gesneriaceae, su burwur.net. URL consultato il 26 settembre 2015.
  17. ^ The Worldwide Vegetables, su theworldwidevegetables.weebly.com, p. Order Lamiales. URL consultato il 22 luglio 2018.
  18. ^ a b c d e Olmstead 2012.
  19. ^ NYBG, su natuurtijdschriften.nl, p. Monographs Details: Peltanthera floribunda Benth.. URL consultato il 17 luglio 2018.
  20. ^ Wageningen, su natuurtijdschriften.nl, p. Note on American Loganiaceae. Revision of Peltanthera.. URL consultato il 17 luglio 2018.
  21. ^ (EN) The Angiosperm Phylogeny Group, An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the ordines and families of flowering plants: APG IV, in Botanical Journal of the Linnean Society, vol. 181, n. 1, 2016, pp. 1-20.
  22. ^ Olmstead et al. 2001.
  23. ^ Smith 1996.
  24. ^ Albach et al 2005.
  25. ^ Tank et al 2006.
  26. ^ Oxelman et al. 2005.
  27. ^ Rodriguez et al. 2014, pag. 294.
  28. ^ Conran et Christophel 2004.
  29. ^ Schäferhoff et al. 2010.
  30. ^ Gormley et al. 2015.
  31. ^ Olmstead et al. 2009, pag. 1735.
  32. ^ Jobson 2003.
  33. ^ Fleischmann 2011.
  34. ^ WORTLEY 2004, pag. 469.
  35. ^ Rodriguez et al. 2014, pag. 293.
  36. ^ Refulio 2014, pag. 290.
  37. ^ Scheen et al. 2010.
  38. ^ Bendiksby et al. 2011.
  39. ^ Freeman et al 2010.
  40. ^ Angiosperm Phylogeny Website, su mobot.org. URL consultato il 2 marzo 2009.
  41. ^ McNeal, Bennet, Wolfe, Mathews.
  42. ^ Rodriguez et al. 2014.
  43. ^ Conti et al. 2005.

Bibliografia

 title=
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autori e redattori di Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia IT

Lamiales: Brief Summary ( italien )

fourni par wikipedia IT

Le Lamiales Bromhead, 1838 sono un ordine di piante spermatofite dicotiledoni appartenenti alla divisione botanica delle Angiosperme.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autori e redattori di Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia IT

Lamiales ( latin )

fourni par wikipedia LA

Lamiales sunt ordo in grege asteridarum, qui circa 11 000 specierum, in circa decem familiis positarum comprehendit. Notissimae vel oeconomice gravissimae huius ordinis plantae sunt Antirrhinum, Fraxinus, Jasminum, Lavandula, Olea europaea, Psyllium ovata, Psyllium psyllium, Syringa, Tectona, Sesamum indicum, et nonnullae herbae condimentariae, praecipue Mentha, Ocimum basilicum, Origanum majorana, Origanum vulgare, Perilla, Rosmarinus officinalis, Salvia officinalis, Satureja, et Thymus.

Proprietates

Species huius ordinis has proprietates plerumque habere solent, sed non omnes ad unum:

Historia taxonomica

Lamialibus olim fuit circumscriptio definita (e.g., ab Arthuro Cronquist facta), quae familias maiores Lamiacaeas (Labiatas), Verbenaceas, et Boraginaceas comprehendit, cum paucis familiis minoribus. Recentiores investigationes phylogeneticae Lamiales esse polyphyleticos in ordinem Scrophularialium probaverunt, et ambo greges uno in ordine usitate coniunguntur, qui obsoletos Hippuridalium Plantaginaliumque ordines comprehendit. Lamiales facti sunt antepositum huius maioris gregis mixti nomen. Incertus est status Boraginacearum, sed studia phylogenetica hanc familiam ad Lamiales non pertinere probant.

Circumscriptio Scrophulariacearum, gregis paraphyletici olim habitarum, a proprietatibus plesiomorphicis primo definiti, ex quo grege numerosae Lamialium familiae deductae sunt; radicitus autem nunc mutata est ut familiae pauciores, melius definitae, et secundum opinationem monophyleticae, creantur.

Nexus interni


licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Et auctores varius id editors
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia LA

Lamiales: Brief Summary ( latin )

fourni par wikipedia LA

Lamiales sunt ordo in grege asteridarum, qui circa 11 000 specierum, in circa decem familiis positarum comprehendit. Notissimae vel oeconomice gravissimae huius ordinis plantae sunt Antirrhinum, Fraxinus, Jasminum, Lavandula, Olea europaea, Psyllium ovata, Psyllium psyllium, Syringa, Tectona, Sesamum indicum, et nonnullae herbae condimentariae, praecipue Mentha, Ocimum basilicum, Origanum majorana, Origanum vulgare, Perilla, Rosmarinus officinalis, Salvia officinalis, Satureja, et Thymus.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Et auctores varius id editors
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia LA

Notreliečiai ( lituanien )

fourni par wikipedia LT

Notreliečiai (Lamiales) – Magnolijainių (Magnoliopsida) klasės astražiedžių (Asteridae) poklasio augalų eilė.

Notreliečių (Lamiales) augalų šeimos pagal Cronquist sistemą

Vikiteka

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Vikipedijos autoriai ir redaktoriai
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia LT

Notreliečiai: Brief Summary ( lituanien )

fourni par wikipedia LT

Notreliečiai (Lamiales) – Magnolijainių (Magnoliopsida) klasės astražiedžių (Asteridae) poklasio augalų eilė.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Vikipedijos autoriai ir redaktoriai
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia LT

Lamiales ( malais )

fourni par wikipedia MS
[[{{{Ksubspesies}}}]]

Pengarang berwibawa: Bromhead

Susunan
Magnoliopsida
Apiales Asterales Brassicales Cucurbitales Ericales Fabales Gentianales Lamiales Laurales Magnoliales Malpighiales Malvales Myrtales Rosales Sapindales Solanales Urticales

Susunan Lamiales ialah satu takson dalam kumpulan asterid tumbuhan berbunga dikotiledon. Pada masa dahulu, Lamiales mempunyai pembatasan yang terhad (umpamanya oleh Arthur Cronquist) yang meliputi famili-famili utama seperti Lamiaceae (Labiatae), Verbenaceae, dan Boraginaceae, serta beberapa famili yang kecil. Kerja filogeni yang baru-baru ini menunjukkan bahawa Lamiales ialah polifili bagi susunan Scrophulariales dan kedua-dua kumpulan ini kini biasanya digabungkan menjadi satu susunan tunggal yang termasuk susunan Hippuridales dan Plantaginales dahulu. Lamiales telah menjadi nama yang lebih disukai untuk kumpulan gabungan yang jauh lebih besar ini. Peletakan Boraginaceae tidak jelas, tetapi kerja filogeni menunjukkan bahawa famili ini tidak merupakan sebahagian Lamiales.

Pembatasan Scrophulariaceae telah diubah secara besar-besaran untuk mencipta sebilangan famili monofili yang lebih kecil, dan lebih jelas. Scrophulariaceae pada dahulunya merupakan sekumpulan para/polifili yang ditakrif terutamanya oleh ciri-ciri plesiomorfisme. Banyak famili Lamiales yang lain berasal daripada Scrophulariaceae ini.

Di bawah takrif ini, sebilangan ahli Lamiales yang terkenal termasuk lavender, ungu lembut, buah zaitun, jasmin, pokok ash, kayu jati, pokok snapdragon, dan sebilangan herba seperti pudina, basil, dan rosemary.

Dalam pengelasan sistem Cronquist yang lebih lama, Lamiales merangkumi famili-famili Lamiaceae, Verbenaceae, Boraginaceae, dan Lennoaceae. Banyak daripada famili yang disenaraikan di bawah telah dimasukkan dalam susunan Scrophulariales. Pemasukan semua famili yang berikut adalah biasa untuk pengelasan yang lebih baru.

Spesies-spesies dalam susunan Lamiales biasa menunjukkan ciri-ciri yang berikut, walaupun terdapat kekecualian untuk kesemuanya:

  • ovari superior yang terdiri daripada dua karpel tergabung
  • lima kelopak yang digabungkan untuk menjadi tiub
  • korola yang bersimetri secara dwisisi, dan seringnya bilabiat
  • empat (atau kurang) stamen yang subur.


Famili

Terdapat kira-kira 11,000 spesies dalam Lamiales yang dibahagikan kepada sepuluh atau lebih famili (Uni-Ham 52e 2002-09-06):

Pautan luar

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Pengarang dan editor Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia MS

Lamiales: Brief Summary ( malais )

fourni par wikipedia MS

Susunan Lamiales ialah satu takson dalam kumpulan asterid tumbuhan berbunga dikotiledon. Pada masa dahulu, Lamiales mempunyai pembatasan yang terhad (umpamanya oleh Arthur Cronquist) yang meliputi famili-famili utama seperti Lamiaceae (Labiatae), Verbenaceae, dan Boraginaceae, serta beberapa famili yang kecil. Kerja filogeni yang baru-baru ini menunjukkan bahawa Lamiales ialah polifili bagi susunan Scrophulariales dan kedua-dua kumpulan ini kini biasanya digabungkan menjadi satu susunan tunggal yang termasuk susunan Hippuridales dan Plantaginales dahulu. Lamiales telah menjadi nama yang lebih disukai untuk kumpulan gabungan yang jauh lebih besar ini. Peletakan Boraginaceae tidak jelas, tetapi kerja filogeni menunjukkan bahawa famili ini tidak merupakan sebahagian Lamiales.

Pembatasan Scrophulariaceae telah diubah secara besar-besaran untuk mencipta sebilangan famili monofili yang lebih kecil, dan lebih jelas. Scrophulariaceae pada dahulunya merupakan sekumpulan para/polifili yang ditakrif terutamanya oleh ciri-ciri plesiomorfisme. Banyak famili Lamiales yang lain berasal daripada Scrophulariaceae ini.

Di bawah takrif ini, sebilangan ahli Lamiales yang terkenal termasuk lavender, ungu lembut, buah zaitun, jasmin, pokok ash, kayu jati, pokok snapdragon, dan sebilangan herba seperti pudina, basil, dan rosemary.

Dalam pengelasan sistem Cronquist yang lebih lama, Lamiales merangkumi famili-famili Lamiaceae, Verbenaceae, Boraginaceae, dan Lennoaceae. Banyak daripada famili yang disenaraikan di bawah telah dimasukkan dalam susunan Scrophulariales. Pemasukan semua famili yang berikut adalah biasa untuk pengelasan yang lebih baru.

Spesies-spesies dalam susunan Lamiales biasa menunjukkan ciri-ciri yang berikut, walaupun terdapat kekecualian untuk kesemuanya:

ovari superior yang terdiri daripada dua karpel tergabung lima kelopak yang digabungkan untuk menjadi tiub korola yang bersimetri secara dwisisi, dan seringnya bilabiat empat (atau kurang) stamen yang subur.


licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Pengarang dan editor Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia MS

Lamiales ( néerlandais ; flamand )

fourni par wikipedia NL

Lamiales is een botanische naam, voor een orde van tweezaadlobbige planten: de naam is gevormd uit de familienaam Lamiaceae. Een orde onder deze naam wordt vrij algemeen erkend door systemen voor plantentaxonomie.

In het APG II-systeem (2003) bestaat de groep uit de volgende families:

Dit is een lichte verandering ten opzichte van het APG-systeem (1998) dat deze samenstelling hanteerde:

NB: de familie tussen "[+ ...]" is optioneel

Dit is slechts een gering verschil met APG II omdat de planten van de familie Buddlejaceae ingevoegd zijn bij de familie Scrophulariaceae, en die van de familie Avicenniaceae bij de familie Acanthaceae.

In het Cronquist-systeem (1981), waar de orde geplaatst was in diens onderklasse Asteridae, was de samenstelling enigszins anders:

De orde volgens APG is dus veel groter dan die bij Cronquist; in het algemeen gesproken zijn ordes bij Cronquist kleiner. In dit geval werden de planten die bij APG hier elkaar gezet worden door Cronquist ingedeeld in de ordes Lamiales en Scrophulariales.

Vergelijk ook de orde Tubiflorae in het Wettstein systeem.

Externe links

Wikimedia Commons Zie de categorie Lamiales van Wikimedia Commons voor mediabestanden over dit onderwerp.
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia-auteurs en -editors
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia NL

Lamiales: Brief Summary ( néerlandais ; flamand )

fourni par wikipedia NL

Lamiales is een botanische naam, voor een orde van tweezaadlobbige planten: de naam is gevormd uit de familienaam Lamiaceae. Een orde onder deze naam wordt vrij algemeen erkend door systemen voor plantentaxonomie.

In het APG II-systeem (2003) bestaat de groep uit de volgende families:

orde Lamiales familie Acanthaceae (Acanthusfamilie) familie Bignoniaceae (Trompetboomfamilie) familie Byblidaceae familie Calceolariaceae familie Carlemanniaceae familie Gesneriaceae familie Lamiaceae (Lipbloemenfamilie) familie Lentibulariaceae (Blaasjeskruidfamilie) familie Martyniaceae (Gemzehoornfamilie) familie Oleaceae (Olijffamilie) familie Orobanchaceae (Bremraapfamilie) familie Paulowniaceae familie Pedaliaceae (Sesamfamilie) familie Phrymaceae familie Plantaginaceae (Weegbreefamilie) familie Plocospermataceae familie Schlegeliaceae familie Scrophulariaceae (Helmkruidfamilie) familie Stilbaceae familie Tetrachondraceae familie Verbenaceae (IJzerhardfamilie)

Dit is een lichte verandering ten opzichte van het APG-systeem (1998) dat deze samenstelling hanteerde:

orde Lamiales familie Acanthaceae familie Avicenniaceae familie Bignoniaceae familie Buddlejaceae familie Byblidaceae familie Cyclocheilaceae familie Gesneriaceae familie Lamiaceae familie Lentibulariaceae familie Myoporaceae familie Oleaceae familie Orobanchaceae familie Paulowniaceae familie Pedaliaceae [+ familie Martyniaceae ] familie Phrymaceae familie Plantaginaceae familie Schlegeliaceae familie Scrophulariaceae familie Stilbaceae familie Tetrachondraceae familie Verbenaceae NB: de familie tussen "[+ ...]" is optioneel

Dit is slechts een gering verschil met APG II omdat de planten van de familie Buddlejaceae ingevoegd zijn bij de familie Scrophulariaceae, en die van de familie Avicenniaceae bij de familie Acanthaceae.

In het Cronquist-systeem (1981), waar de orde geplaatst was in diens onderklasse Asteridae, was de samenstelling enigszins anders:

orde Lamiales familie Boraginaceae familie Lamiaceae familie Lennoaceae familie Verbenaceae

De orde volgens APG is dus veel groter dan die bij Cronquist; in het algemeen gesproken zijn ordes bij Cronquist kleiner. In dit geval werden de planten die bij APG hier elkaar gezet worden door Cronquist ingedeeld in de ordes Lamiales en Scrophulariales.

Vergelijk ook de orde Tubiflorae in het Wettstein systeem.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia-auteurs en -editors
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia NL

Leppeblomordenen ( norvégien )

fourni par wikipedia NN

Leppeblomordenen (Lamiales) er ein orden i korgplante-kladen Asteridae, som er tofrøblada blomsterplantar. Velkjende medlemmer av denne gruppa er askeslekta, sjasmin, lavendel, oliven, syrin, teak og fleire krydderplantar som basilikum, mynte og rosmarin.

Familiar

Leppeblomordenen omfattar i APG II-systemet 22 familiar. Den tidlegare vasshårfamilien (Callitrichaceae) er her rekna som ein underfamilie av den reviderte maskeblomfamilien (Plantaginaceae). Familiane er:

Særleg maskeblomfamilien, i sitt tradisjonelle omfang, var ei stor gruppe som har gått gjennom store taksonomiske endringar og reklassifiseringar. Med APG II-systemet i 2003 blei gruppa igjen kraftig endra, ved at nesten alle slektene blei overført til anten den reviderte maskeblomfamilien (Plantaginaceae) eller snylterotfamilien (Orobanchaceae).

Kjelder

Bakgrunnsstoff

Wikispecies
Wikispecies har taksonomisk informasjon om Lamiales
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia NN

Leppeblomordenen: Brief Summary ( norvégien )

fourni par wikipedia NN

Leppeblomordenen (Lamiales) er ein orden i korgplante-kladen Asteridae, som er tofrøblada blomsterplantar. Velkjende medlemmer av denne gruppa er askeslekta, sjasmin, lavendel, oliven, syrin, teak og fleire krydderplantar som basilikum, mynte og rosmarin.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia authors and editors
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia NN

Leppeblomstordenen ( norvégien )

fourni par wikipedia NO

Lamiales er en orden i kurvplante-kladen Asteridae i gruppa Egentlige tofrøbladete. Velkjente medlemmer av denne ordenen er ask, sjasmin, lavendel, oliven, syrin, teak og flere krydderplanter som basilikum, mynte og rosmarin.

Familier

Ordenen Lamiales inneholder i APG III-systemet[1] i alt 23 familier. Familiene som anerkjennes er:

Særlig maskeblomstfamilien, i sitt tradisjonelle omfang, var en stor gruppe som har vært gjenstand for store taksonomiske forandringer og reklassifisert flere ganger. Men fra og med APG II-systemet i 2003[2] ble denne gruppen igjen endret vesentlig, ved at nesten alle slektene ble overført til enten den reviderte maskeblomstfamilien (Plantaginaceae) eller snylterotfamilien (Orobanchaceae).

Referanser

  1. ^ The Angiosperm Phylogeny Group III (2009). «An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG III». Botanical Journal of the Linnean Society. 161 (2): 105-121. doi:10.1111/j.1095-8339.2009.00996.x.
  2. ^ The Angiosperm Phylogeny Group II (2003). «An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG II». Botanical Journal of the Linnean Society. 141: 399-436. doi:10.1046/j.1095-8339.2003.t01-1-00158.

Eksterne lenker

botanikkstubbDenne botanikkrelaterte artikkelen er foreløpig kort eller mangelfull, og du kan hjelpe Wikipedia ved å utvide den.
Det finnes mer utfyllende artikkel/artikler på .
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia forfattere og redaktører
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia NO

Leppeblomstordenen: Brief Summary ( norvégien )

fourni par wikipedia NO

Lamiales er en orden i kurvplante-kladen Asteridae i gruppa Egentlige tofrøbladete. Velkjente medlemmer av denne ordenen er ask, sjasmin, lavendel, oliven, syrin, teak og flere krydderplanter som basilikum, mynte og rosmarin.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia forfattere og redaktører
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia NO

Jasnotowce ( polonais )

fourni par wikipedia POL
Commons Multimedia w Wikimedia Commons Wikisłownik Hasło w Wikisłowniku

Jasnotowce, wargowce (Lamiales Bromhead) – rząd roślin okrytonasiennych z kladu astrowych. Rośliny tu zaliczane wyewoluowały około 97 milionów lat temu[2]. Należy tu 12,5% współczesnych gatunków dwuliściennych właściwych (ang. eudicots)[2], zaliczanych do 25 rodzin (według systemu APG IV z 2016), ok. 1060 rodzajów i ok. 23.810 gatunków[1]. Klasyfikacja rodzin i przynależność do nich rodzajów uległa istotnym zmianom w wyniku zastosowań na wielką skalę badań genetycznych DNA w badaniach powiązań filogenetycznych. Większość jasnotowców to rośliny zielne lub krzewiaste o liściach naprzeciwległych i kwiatach grzbiecistych, często dwuwargowych. Pod względem chemicznym rośliny te cechują się obecnością werbaskozydów, które działają przeciwzapalnie i przeciwbakteryjnie[2], i brakiem irydoidów[1].

Morfologia

Większość jasnotowców to rośliny zielne lub krzewiaste[1]. Liście mają najczęściej naprzeciwległe. Kwiaty często okazałe, o symetrii grzbiecistej, zebrane w kwiatostany wierzchotkowate, nierzadko tworzące kwiatostany złożone. Kielich zwykle jest zrosłodziałkowy i trwały[1]. Korona zrosłopłatkowa, często dwuwargowa, z nitkami pręcików przyrastającymi do rurki korony[2]. U połowy gatunków owoce zawierają liczne i drobne nasiona, u pozostałych mimo, że nasion zwykle jest niewiele, także są one niewielkie[1].

Systematyka

Pozycja systematyczna rzędu według APweb (aktualizowany system APG IV z 2016)[1]

Jeden z rzędów z grupy astrowych roślin okrytonasiennych. Grupa siostrzana dla ogórecznikowców Boraginales.


dereniowce Cornales




wrzosowce Ericales





?

Icacinales


?

Vahliales



Metteniusales




gariowce Garryales




goryczkowce Gentianales




psiankowce Solanales




ogórecznikowce Boraginales



jasnotowce Lamiales










ostrokrzewowce Aquifoliales




astrowce Asterales




twardziczkowce Escalloniales




Bruniales




selerowce Apiales




Paracryphiales



szczeciowce Dipsacales











Podział według APweb (aktualizowany system APG IV z 2016)[1]
jasnotowce

Plocospermataceae





Carlemanniaceae



Oleaceae oliwkowate





Tetrachondraceae





Peltantheraceae




Calceolariaceae



Gesneriaceae ostrojowate






Plantaginaceae babkowate




Scrophulariaceae trędownikowate




Stilbaceae





Byblidaceae byblisowate



Linderniaceae linderniowate






Pedaliaceae połapkowate, sezamowate



Martyniaceae



Acanthaceae akantowate





Bignoniaceae bignoniowate






Schlegeliaceae



Lentibulariaceae pływaczowate





Thomandersiaceae



Verbenaceae werbenowate






Lamiaceae jasnotowate




Mazaceae




Phrymaceae




Paulowniaceae paulowniowate



Orobanchaceae zarazowate

















Przypisy

  1. a b c d e f g h P.F. Stevens: Angiosperm Phylogeny Website (ang.). 2001–. [dostęp 2018-01-24].
  2. a b c d Maarten J. M. Christenhusz,‎ Michael F. Fay,‎ Mark W. Chase: Plants of the World: An Illustrated Encyclopedia of Vascular Plants. Richmond, Chicago: Kew Publishing, The University of Chicago Press, 2017, s. 555-557. ISBN 978-1-84246-634-6.
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autorzy i redaktorzy Wikipedii
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia POL

Jasnotowce: Brief Summary ( polonais )

fourni par wikipedia POL

Jasnotowce, wargowce (Lamiales Bromhead) – rząd roślin okrytonasiennych z kladu astrowych. Rośliny tu zaliczane wyewoluowały około 97 milionów lat temu. Należy tu 12,5% współczesnych gatunków dwuliściennych właściwych (ang. eudicots), zaliczanych do 25 rodzin (według systemu APG IV z 2016), ok. 1060 rodzajów i ok. 23.810 gatunków. Klasyfikacja rodzin i przynależność do nich rodzajów uległa istotnym zmianom w wyniku zastosowań na wielką skalę badań genetycznych DNA w badaniach powiązań filogenetycznych. Większość jasnotowców to rośliny zielne lub krzewiaste o liściach naprzeciwległych i kwiatach grzbiecistych, często dwuwargowych. Pod względem chemicznym rośliny te cechują się obecnością werbaskozydów, które działają przeciwzapalnie i przeciwbakteryjnie, i brakiem irydoidów.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autorzy i redaktorzy Wikipedii
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia POL

Lamiales ( portugais )

fourni par wikipedia PT

A ordem das Lamiales é um grupo taxonómico do grupo das asterídeas, dicotiledóneas. O nome Scrophulariales tem também sido utilizado para identificar o mesmo grupo. Já que a família das Lamiaceae e a família das Scrophulariaceae estão na mesma ordem de acordo com a taxonomia cladística, ambos os nomes podem ser utilizados. Contudo, na nomenclatura cladística, o clado Lamióide é mais basal que o clado Escrofularióide, de modo que os novos taxonomistas preferem o nome Lamiales para esta ordem.

De acordo com o sistema de classificação de Cronquist, as Lamiales incluíam as Lamiaceae, Verbenaceae, Boraginaceae, e Lennoaceae. Outras famílias, listadas a seguir, pertenciam à ordem das Scrophulariales.

As espécies da ordem das Lamiales apresentam, geralmente, as seguintes características:

Posicionamento

Famílias

A ordem é composta por cerca de 1 059 gêneros, 23 275 espécies, divididas em 22 famílias:

 title=
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autores e editores de Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia PT

Lamiales: Brief Summary ( portugais )

fourni par wikipedia PT

A ordem das Lamiales é um grupo taxonómico do grupo das asterídeas, dicotiledóneas. O nome Scrophulariales tem também sido utilizado para identificar o mesmo grupo. Já que a família das Lamiaceae e a família das Scrophulariaceae estão na mesma ordem de acordo com a taxonomia cladística, ambos os nomes podem ser utilizados. Contudo, na nomenclatura cladística, o clado Lamióide é mais basal que o clado Escrofularióide, de modo que os novos taxonomistas preferem o nome Lamiales para esta ordem.

De acordo com o sistema de classificação de Cronquist, as Lamiales incluíam as Lamiaceae, Verbenaceae, Boraginaceae, e Lennoaceae. Outras famílias, listadas a seguir, pertenciam à ordem das Scrophulariales.

As espécies da ordem das Lamiales apresentam, geralmente, as seguintes características:

As flores apresentam simetria bilateral, com uma corola bilabiada. Cinco pétalas Ovário superior, composto por dois carpelos unidos.
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Autores e editores de Wikipedia
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia PT

Lamiales ( roumain ; moldave )

fourni par wikipedia RO

Lamiales este un ordin care cuprinde, în general, plante ierboase cu flori actinomorfe sau (cele evoluate) zigomorfe, tetraciclice, pentamere. Androceul conține 4 sau 2 stamine, iar gineceul este bicarpelar, superior. Fructul poate fi capsulă multispermă sau fruct uscat segmentat în patru nucule monosperme.

Familii

Ordinul Lamiales cuprinde peste 11 000 specii grupate în următoarele familii:

Legături externe

Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Lamiales
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lamiales
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia autori și editori
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia RO

Lamiales: Brief Summary ( roumain ; moldave )

fourni par wikipedia RO

Lamiales este un ordin care cuprinde, în general, plante ierboase cu flori actinomorfe sau (cele evoluate) zigomorfe, tetraciclice, pentamere. Androceul conține 4 sau 2 stamine, iar gineceul este bicarpelar, superior. Fructul poate fi capsulă multispermă sau fruct uscat segmentat în patru nucule monosperme.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia autori și editori
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia RO

Plisterordningen ( suédois )

fourni par wikipedia SV

Plisterordningen (Lamiales) är en ordning inom växtklassen trikolpater med över 11 000 arter indelade i omkring 20 familjer.

Ordningen har också kallats för Scrophulariales, och då enligt kladistisk taxonomi både växtfamiljen Lamiaceae och växtfamiljen Scrophulariaceae tillhör samma ordning, så skulle båda namnen kunna vara lämpliga. Dock är Lamiaceae mer basal och Lamiales är därför att föredra som beteckning på ordningen, och det är denna benämning som APG II använder.

Arterna i ordningen karakteriseras av bilateralt symmetriska blomkronor, fem kronblad och ett fruktämne som bildats av två sammanväxta fruktblad.

Följande familjer ingår i Lamiales enligt Angiosperm Phylogeny Group:

Acanthaceae - akantusväxter
Bignoniaceae - katalpaväxter
Byblidaceae - byblisväxter
Calceolariaceae - toffelblomsväxter
Carlemanniaceae
Gesneriaceae - gloxiniaväxter
Lamiaceae - kransblommiga växter
Lentibulariaceae - tätörtsväxter
Martyniaceae - elefantsnabelväxter
Oleaceae - syrenväxter
Orobanchaceae - snyltrotsväxter
Paulowniaceae - kejsarträdsväxter
Pedaliaceae - sesamväxter
Phrymaceae - gyckelblomsväxter
Plantaginaceae - grobladsväxter
Plocospermataceae
Schlegeliaceae
Scrophulariaceae - lejongapsväxter
Stilbaceae
Tetrachondraceae
Verbenaceae - verbenaväxter
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia författare och redaktörer
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia SV

Plisterordningen: Brief Summary ( suédois )

fourni par wikipedia SV

Plisterordningen (Lamiales) är en ordning inom växtklassen trikolpater med över 11 000 arter indelade i omkring 20 familjer.

Ordningen har också kallats för Scrophulariales, och då enligt kladistisk taxonomi både växtfamiljen Lamiaceae och växtfamiljen Scrophulariaceae tillhör samma ordning, så skulle båda namnen kunna vara lämpliga. Dock är Lamiaceae mer basal och Lamiales är därför att föredra som beteckning på ordningen, och det är denna benämning som APG II använder.

Arterna i ordningen karakteriseras av bilateralt symmetriska blomkronor, fem kronblad och ett fruktämne som bildats av två sammanväxta fruktblad.

Följande familjer ingår i Lamiales enligt Angiosperm Phylogeny Group:

Acanthaceae - akantusväxter Bignoniaceae - katalpaväxter Byblidaceae - byblisväxter Calceolariaceae - toffelblomsväxter Carlemanniaceae Gesneriaceae - gloxiniaväxter Lamiaceae - kransblommiga växter Lentibulariaceae - tätörtsväxter Martyniaceae - elefantsnabelväxter Oleaceae - syrenväxter Orobanchaceae - snyltrotsväxter Paulowniaceae - kejsarträdsväxter Pedaliaceae - sesamväxter Phrymaceae - gyckelblomsväxter Plantaginaceae - grobladsväxter Plocospermataceae Schlegeliaceae Scrophulariaceae - lejongapsväxter Stilbaceae Tetrachondraceae Verbenaceae - verbenaväxter
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia författare och redaktörer
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia SV

Lamiales ( turc )

fourni par wikipedia TR
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia yazarları ve editörleri
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia TR

Lamiales: Brief Summary ( turc )

fourni par wikipedia TR

Lamiales, çok yıllık, aromatik kokulu, hermafrodit çiçekli bitkiler takımıdır.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia yazarları ve editörleri
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia TR

Губоцвіті ( ukrainien )

fourni par wikipedia UK
Термін «губоцвіті» також може посилатися на представників родини Глухокропивові (Губоцвіті) (Lamiaceaeae)

Губоцвіті (Lamiales) — порядок еудікотів, що включає великі родини Глухокропивові (Lamiaceae) і Вербенові (Verbenaceae) та кілька менших родин.

Опис

Це багаторічні або однорічні трави чи напівчагарники, або рідше чагарники. Листки супротивні або іноді кільчасті, рідше чергові, переважно прості і цілісні, без прилистків. Суцвіття різних типів, найчастіше цимозні. Квітки маточково-тичинкові, рідше маточкові і тичинкові, здебільшого медіаннозигоморфні, рідко актиморфні, з п'ятичленною оцвітиною, іноді без неї. Чашечка зрослолиста, звичайно лопатева або зубчаста, іноді двогуба, залишається біля плода. Віночок зрослопелюстковий, частіше зигоморфний, рідше актиноморфний, з черепичастими, іноді згорнутими чи стулчастими лопастями. Тичинок звичайно чотири або дві, рідко п'ять. Як правило, є нектарний диск. Гінецей звичайно складений з двох плодолистків, рідко псевдомономерний, з термінальним або гінобазичним стовпчиком чи з двома ниткоподібними стилодіями. Зав'язь верхня і має по одному насінному зачатку у кожному гнізді. Плоди кістянкоподібні або такі, що розпадаються на чотири однонасінних мерикарпії, рідко коробочкоподібні.

Родини

Порядок містить близько 20 родин і 24 000 видів.

Посилання


licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Автори та редактори Вікіпедії
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia UK

Губоцвіті: Brief Summary ( ukrainien )

fourni par wikipedia UK
Термін «губоцвіті» також може посилатися на представників родини Глухокропивові (Губоцвіті) (Lamiaceaeae)

Губоцвіті (Lamiales) — порядок еудікотів, що включає великі родини Глухокропивові (Lamiaceae) і Вербенові (Verbenaceae) та кілька менших родин.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Автори та редактори Вікіпедії
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia UK

Bộ Hoa môi ( vietnamien )

fourni par wikipedia VI

Bộ Hoa môi hay bộ Húng hoặc bộ Bạc hà (danh pháp khoa học: Lamiales) là một đơn vị phân loại trong nhánh Cúc (asterids) của thực vật hai lá mầm thật sự. Bộ Lamiales trước đây có giới hạn khá hẹp (ví dụ, trong hệ thống Cronquist), bao gồm các họ chính như họ Hoa môi (Lamiaceae hay Labiatae), họ Cỏ roi ngựa (Verbenaceae) và Boraginaceae cộng với một số họ nhỏ khác. Các công trình nghiên cứu về hệ thống phát sinh chủng loài gần đây đã chỉ ra rằng Lamiales theo định nghĩa hẹp như vậy là một nhóm đa ngành tương ứng với bộ Huyền sâm (Scrophulariales) và hai nhóm mà hiện nay thông thường tổ hợp trong một bộ mà trước kia nó bao gồm hai bộ HippuridalesPlantaginales. Lamiales đã trở thành tên gọi được ưa thích cho nhóm tổ hợp lớn hơn này. Vị trí của họ Boraginaceae là không rõ ràng nhưng các nghiên cứu phát sinh loài chỉ ra rằng họ này không thuộc về bộ Lamiales.

Định nghĩa của họ Huyền sâm (Scrophulariaceae), trước đây là một nhóm đa ngành không đồng nhất được xác định chủ yếu bởi các đặc trưng có dạng chung. Nhiều họ khác cũng thuộc bộ Lamiales, có xuất phát nguồn từ đó, đã được chia tách một cách cơ bản để tạo ra một loạt các họ khác nhỏ hơn nhưng được định nghĩa tốt hơn và được coi là đơn ngành.

Các loài trong bộ Lamiales thể hiện các đặc trưng chung điển hình sau, mặc dù có một vài ngoại lệ đối với tất cả chúng:

  • Nhụy hoa to bao gồm hai lá noãn hợp lại.
  • Năm cánh hoa hợp lại thành ống.
  • Tràng hoa đối xứng hai bên, thường là hai môi.
  • Bốn (hoặc ít hơn) nhị hoa có khả năng sinh sản.

Phát sinh chủng loài

Biểu đồ chỉ ra mối quan hệ phát sinh chủng loài của bộ Hoa môi với các bộ khác trong nhánh Cúc như sau:

Asterids


Cornales




Ericales


Gentianidae

Lamiidae


Oncothecaceae



Metteniusaceae



Icacinaceae



Garryales




Boraginaceae



Vahliaceae



Gentianales




Solanales



Lamiales





Campanulidae


Aquifoliales




Asterales



Escalloniales




Bruniales




Apiales




Paracryphiales



Dipsacales










Biểu đồ chỉ ra mối quan hệ phát sinh chủng loài trong phạm vi bộ Hoa môi như sau[1]:

Lamiales


Plocospermataceae





Carlemanniaceae



Oleaceae





Tetrachondraceae




Peltanthera




Calceolariaceae



Gesneriaceae





Plantaginaceae




Scrophulariaceae




Byblidaceae



Linderniaceae




Stilbaceae





Lamiaceae




Mazoideae (Phrymaceae)




Phrymoideae (Phrymaceae)




Paulowniaceae




Rehmannia



Orobanchaceae









Thomandersiaceae



Pedaliaceae




Schlegeliaceae



Martyniaceae




Bignoniaceae



Acanthaceae



Verbenaceae



Lentibulariaceae












Phân loại

Trong hệ thống phân loại Cronquist cũ, bộ Lamiales bao gồm các họ Lamiaceae, Verbenaceae, BoraginaceaeLennoaceae. Nhiều họ khác liệt kê dưới đây đã được đưa vào trong bộ Scrophulariales.

APG II

Có khoảng 23.800 loài trong bộ Lamiales. Chúng được chia ra thành 1.059 chi trong 24 họ (hoặc nhiều hơn) (APG III). Các họ và các chi (không xếp vào họ nào) được liệt kê trên website của APG.

Ghi chú

  1. ^ Bastian Schäferhoff, Andreas Fleischmann, Eberhard Fischer, Dirk C Albach, Thomas Borsch, Günther Heubl, Kai F Müller, 2010. Towards resolving Lamiales relationships: insights from rapidly evolving chloroplast sequences, BMC Evolutionary Biology 2010, 10:352

Liên kết ngoài

 src= Wikimedia Commons có thư viện hình ảnh và phương tiện truyền tải về Bộ Hoa môi
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia tác giả và biên tập viên
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia VI

Bộ Hoa môi: Brief Summary ( vietnamien )

fourni par wikipedia VI

Bộ Hoa môi hay bộ Húng hoặc bộ Bạc hà (danh pháp khoa học: Lamiales) là một đơn vị phân loại trong nhánh Cúc (asterids) của thực vật hai lá mầm thật sự. Bộ Lamiales trước đây có giới hạn khá hẹp (ví dụ, trong hệ thống Cronquist), bao gồm các họ chính như họ Hoa môi (Lamiaceae hay Labiatae), họ Cỏ roi ngựa (Verbenaceae) và Boraginaceae cộng với một số họ nhỏ khác. Các công trình nghiên cứu về hệ thống phát sinh chủng loài gần đây đã chỉ ra rằng Lamiales theo định nghĩa hẹp như vậy là một nhóm đa ngành tương ứng với bộ Huyền sâm (Scrophulariales) và hai nhóm mà hiện nay thông thường tổ hợp trong một bộ mà trước kia nó bao gồm hai bộ HippuridalesPlantaginales. Lamiales đã trở thành tên gọi được ưa thích cho nhóm tổ hợp lớn hơn này. Vị trí của họ Boraginaceae là không rõ ràng nhưng các nghiên cứu phát sinh loài chỉ ra rằng họ này không thuộc về bộ Lamiales.

Định nghĩa của họ Huyền sâm (Scrophulariaceae), trước đây là một nhóm đa ngành không đồng nhất được xác định chủ yếu bởi các đặc trưng có dạng chung. Nhiều họ khác cũng thuộc bộ Lamiales, có xuất phát nguồn từ đó, đã được chia tách một cách cơ bản để tạo ra một loạt các họ khác nhỏ hơn nhưng được định nghĩa tốt hơn và được coi là đơn ngành.

Các loài trong bộ Lamiales thể hiện các đặc trưng chung điển hình sau, mặc dù có một vài ngoại lệ đối với tất cả chúng:

Nhụy hoa to bao gồm hai lá noãn hợp lại. Năm cánh hoa hợp lại thành ống. Tràng hoa đối xứng hai bên, thường là hai môi. Bốn (hoặc ít hơn) nhị hoa có khả năng sinh sản.
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia tác giả và biên tập viên
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia VI

Ясноткоцветные ( russe )

fourni par wikipedia русскую Википедию
Царство: Растения
Подцарство: Зелёные растения
Отдел: Цветковые
Надпорядок: Asteranae
Порядок: Ясноткоцветные
Международное научное название

Lamiales Bromhead (1838)

Синонимы
  • Acanthales Bercht. & J.Presl
  • Antirrhinales Döll
  • Aragoales D.Don
  • Bignoniales Bercht. & J.Presl
  • Byblidales Reveal
  • Callitrichales Link
  • Carlemanniales Doweld
  • Fraxinales Bercht. & J.Presl
  • Gesneriales Bercht. & J.Presl
  • Globulariales Dumort.
  • Hippuridales Link
  • Jasminales Bercht. & J.Presl
  • Lentibulariales Bercht. & J.Presl
  • Ligustrales Bisch.
  • Myoporales Bercht. & J.Presl
  • Oleales Bercht. & J.Presl
  • Orobanchales Bercht. & J.Presl
  • Pedaliales Bercht. & J.Presl
  • Pinguiculales Dumort.
  • Plantaginales Bercht. & J.Presl
  • Rhinanthales Dumort.
  • Scrophulariales Lindl.
  • Selaginales Mart.
  • Stilbales Mart.
  • Utriculariales Döll
  • Verbascales Döll
  • Verbenales Bercht. & J.Presl
Wikispecies-logo.svg
Систематика
на Викивидах
Commons-logo.svg
Изображения
на Викискладе
ITIS 31632NCBI 4143EOL 4300FW 54939

Ясноткоцве́тные (лат. Lamiáles) — порядок двудольных растений. Согласно системе классификации APG II (2003) входит в группу эвастериды I.

Характерные особенности

Порядок характеризуется супротивными листьями, железистыми волосками, в которых клетки головки возникают обычно только путём антиклинального деления, и редуцированными чаще всего до четырёх или двух тычинок андроцея. За исключением Solanaceae и Tetrachondraceae Lamiáles имеют в качестве запасного углевода олигосахариды (напр., стахиозу) вместо крахмала и зигоморфные цветки. Далее порядок характеризуется химическими признаками, как, например, наличием определённых иридоидов[2].


Семейства

В порядок включены следующие семейства:

Филогения

Ниже приведена кладограмма группы asterids, показывающая предполагаемые родственные отношения порядка Ясноткоцветные согласно системе классификации APG III (2009)[3]:

asterids

Кизилоцветные (Cornales)




Верескоцветные (Ericales)


euasterids lamiids (euasterids I)

Гарриецветные (Garryales)




Бурачниковые (Boraginaceae)



Горечавкоцветные (Gentianales)




Паслёноцветные (Solanales)



Ясноткоцветные (Lamiales)





campanulids (euasterids II)

Падубоцветные (Aquifoliales)




Астроцветные (Asterales)



Эскаллониецветные (Escalloniales)




Бруниецветные (Bruniales)




Зонтикоцветные (Apiales)




Паракрифиецветные (Paracryphiales)



Ворсянкоцветные (Dipsacales)










Примечания

  1. Об условности указания класса двудольных в качестве вышестоящего таксона для описываемой в данной статье группы растений см. раздел «Системы APG» статьи «Двудольные».
  2. Ботаника. Учебник для вузов: в 4 т = Lehrbuch der Botanik für Hochschulen Begründet von E. Strasburger, F.Noll / Под ред. А. К. Тимонина, И. И. Сидоровой. — М.: Изд. центр «Академия», 2007. — Т. 3. — С. 492. — 576 с. — ISBN 978-5-7695-2746-3.
  3. Angiosperm Phylogeny Group (2009). An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG III // Botanical Journal of the Linnean Society : журнал. — Лондон, 2009. — Т. 161, № 2. — С. 105—121. — DOI:10.1111/j.1095-8339.2009.00996.x. (Проверено 25 мая 2010)
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Авторы и редакторы Википедии

Ясноткоцветные: Brief Summary ( russe )

fourni par wikipedia русскую Википедию

Ясноткоцве́тные (лат. Lamiáles) — порядок двудольных растений. Согласно системе классификации APG II (2003) входит в группу эвастериды I.

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Авторы и редакторы Википедии

脣形目 ( chinois )

fourni par wikipedia 中文维基百科

唇形目學名Lamiales),原「玄参目」(學名Scrophulariales)已合併入本目,是一類真雙子葉植物,有木本草本,其中玄参科常含有生物碱糖苷,所以很多种都可以作为用,也有一些观赏植物卉。

特徵

本目植物乔木白蜡树女贞泡桐水曲柳等;灌木连翘茉莉丁香等;草本如地黄肉苁蓉玄参毛地黄等药物,以及观赏花卉如蒲包花金鱼草等。脣形目的花是两性的,两侧对称或辐射对称,种子蒴果,也有浆果核果的。

APG IV分类法,唇形目有24科:[1][2]

参考文献

  1. ^ Angiosperm Phylogeny Group. An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG IV. Botanical Journal of the Linnean Society. 2016, 181 (1): 1–20. doi:10.1111/boj.12385.
  2. ^ 刘冰, 叶建飞, 刘夙, 汪远, 杨永, 赖阳均, 曾刚, 林秦文. 中国被子植物科属概览: 依据APG III系统. 生物多样性. 2016, 23 (2): 225–231. doi:10.17520/biods.2015052. (原始内容存档于2015-05-05).
 src= 维基物种中的分类信息:脣形目  src= 维基共享资源中相关的多媒体资源:脣形目
 title=
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
维基百科作者和编辑

脣形目: Brief Summary ( chinois )

fourni par wikipedia 中文维基百科

唇形目(學名:Lamiales),原「玄参目」(學名:Scrophulariales)已合併入本目,是一類真雙子葉植物,有木本草本,其中玄参科常含有生物碱糖苷,所以很多种都可以作为用,也有一些观赏植物卉。

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
维基百科作者和编辑

シソ目 ( japonais )

fourni par wikipedia 日本語
シソ目 Galeopsis speciosa 分類APG III : 植物界 Plantae 階級なし : 被子植物 angiosperms 階級なし : 真正双子葉類 eudicots 階級なし : キク類 asterids 階級なし : シソ類 lamiids : シソ目 Lamiales 学名 Lamiales
Bromhead
APG III Interrelationships.svg

シソ目Lamiales)は双子葉植物の一つ。24におよそ1,06023,800が属する。

分類[編集]

APG植物分類体系では、ムラサキ科とレンノア科は系統がかなり異なるとしてシソ目から外された。かつての体系では、ゴマノハグサ科ノウゼンカズラ科モクセイ科キツネノマゴ科などはゴマノハグサ目オオバコ科オオバコ目に含まれていた。また、アワゴケ目アワゴケ科スギナモ科オオバコ科の中に含められている。

これらは形態的には多様であるが、系統的にはいずれも比較的近縁であることが明らかになり、また従来の形態などに基づく分類は系統分類になっていないため、再編成されている。たとえばクマツヅラ科の一部はむしろシソ科に近いためそちらに移され、ゴマノハグサ科はオオバコ科やハエドクソウ科に近縁なものなど複数のグループ(科)に分割されている。

シソ目

プロコスペルマ科





カールマニア科



モクセイ科





テトラコンドラ科





Peltanthera 属(イワタバコ科)




キンチャクソウ科



イワタバコ科






オオバコ科




ゴマノハグサ科




スティルベ科





ビブリス科



アゼナ科






ツノゴマ科



ゴマ科



キツネノマゴ科





ノウゼンカズラ科






シュレーゲリア科



タヌキモ科





Thomandersiaceae



クマツヅラ科






シソ科




サギゴケ科




ハエドクソウ科




キリ科



ハマウツボ科

















系統[1][2]


過去の分類体系[編集]

クロンキスト体系ではシソ科、クマツヅラ科ムラサキ科レンノア科からなる。草本を中心とし一部は木本、は合弁花で放射相称または左右相称の唇状。果実は少数の種子を含み分果または核果などになる。約7800種からなる[3]

脚注[編集]

[ヘルプ]
  1. ^ Lamiales in Stevens, P. F. (2001 onwards). Angiosperm Phylogeny Website.”. ^ Refulio-Rodriguez, Nancy F., and Richard G. Olmstead. (2014). “Phylogeny of Lamiidae”. American journal of botany 101 (2): 287-299. doi:10.3732/ajb.1300394.
  2. ^ 馬渡峻輔・加藤雅啓・岩槻邦男 『バイオディバーシティ・シリーズ 植物の多様性と系統』 裳華房ISBN 978-4-7853-5825-9。
 src= ウィキスピーシーズにシソ目に関する情報があります。  src= ウィキメディア・コモンズには、シソ目に関連するカテゴリがあります。
 title=
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
ウィキペディアの著者と編集者
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia 日本語

シソ目: Brief Summary ( japonais )

fourni par wikipedia 日本語
APG III

シソ目(Lamiales)は双子葉植物の一つ。24におよそ1,06023,800が属する。

licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
ウィキペディアの著者と編集者
original
visiter la source
site partenaire
wikipedia 日本語

꿀풀목 ( coréen )

fourni par wikipedia 한국어 위키백과

꿀풀목(~目)은 진정쌍떡잎식물군의 한 목(目)이다.

크론퀴스트의 분류에 따르면 꿀풀목에는 꿀풀과·마편초과·지치과·땅꽃과만이 속하였으나, 현대적인 분류에는 예전엔 현삼목에 속했던 대부분의 과가 꿀풀목으로 분류된다.

하위 분류

11,000여종이 이 목에 속한다.

계통 분류

다음은 국화군의 계통 분류이다.[1]

국화군

층층나무목

     

진달래목

  진정국화군 초롱꽃군  

감탕나무목

     

국화목

   

에스칼로니아목

     

브루니아목

     

미나리목

     

산토끼꽃목

   

파라크리피아목

            꿀풀군  

이카키나목

     

멧테니우사목

     

가리아목

     

지치목

   

용담목

   

발리아목

   

꿀풀목

   

가지목

               

각주

  1. Angiosperm Phylogeny Group (2016). “An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG IV”. 《Botanical Journal of the Linnean Society》. doi:10.1111/boj.12385. 2016년 4월 1일에 확인함.
 title=
licence
cc-by-sa-3.0
droit d’auteur
Wikipedia 작가 및 편집자