dcsimg

Figaro ( Vec )

provided by wikipedia emerging_languages

El figaro xe na pianta deła fameja dełe Moraceae, col nome sientifego de Ficus carica. in inglexe se dixe fig, in todesco Feigenbaum, in taljan fico. El pol rivare a 8 metri e el crese mejo in tereni suti. Łe foje, grande, łe ga 5 lobi e łe xe verde scuro de sora e verde ciaro de soto. I fruti (fighi) i xe dolsi e se pol anca secarli e magnare cusì (fighi seki), ma no i xe fruti par davero: i xe infioresense con in sima un buseto dove ke entra ł'inseto (Blastophaga psenes) ke'l porta el połine par i fioreti ke ghe xe drento e cusì se maùra i fighi.

I fighi i crese suł'albaro ciamà Ficus carica sotospecie sativa, el połine i inseti iva torlo sul Ficus carica sotospecie caprificus.

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors

Figi ( Lingala )

provided by wikipedia emerging_languages
 src=
Figi (Ficus carica)

Figi (Ficus carica) ezalí mbuma mɔ̌kɔ́ ya sukáli míngi, emɔ́nanaka lokóla mbuma ya tomáti ya mobésu.

Règne Plantae phylum Pinophyta classe Magnoliopsida ordre Urticales famille Moraceae genre Ficus
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors

Figu ( Sardinian )

provided by wikipedia emerging_languages

Figu (Ficus carica) de sa Familia Moracee. Arvuree e fruttu. S'agatat sa figu areste (crabufigu) e sa figu cultivada in ortos, chi produet fruttos chi si mandigant. S'arvure vivet a longu. Su truncu de s'arvure est russu si s'arvure est betza, pagu altu e tendet a si dividere in diversos rattos. Sas fozas sunu largas. Sa linna non balet. Sos ramos si benint segados catzana unu latte. Su fruttu est gustosu e podedt essere de colore biancu o nieddu. Madurat in duas o tres boltas a segunnu de sa variedade, a finis de lampadas coghet su crabione, a finis de austu sa segunda incunza e si s'annada est bona un'atera incunza in santuaine. Si consumat frisca o cando est unu pagu sicca (sa cariga); de s'una e de s'atera s'ind agatat in commerciu. Su fruttu est unu pagu modde cando est maduru, cun d'una corza issa puru modde. Su fruttu est impreadu puru po faghere marmellata. In Sardigna agatat su clima sou ideale pro s'isviluppare, in ue bi nd'ada de divescias calidades, de sas cales, caliguna: figu alba de mannale, figu calaridana ruja, figu niedda, figu cana, figu cariga, figu buldasciotta, figu mattalona, figu pasatina, figu milinzana, figu buttada, figu de tres vias, etc.

 src=
Ficus carica (frutu)
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors

Vóhkooheme

provided by wikipedia emerging_languages

Vóhkooheme na'éstse máhtáme.

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors

Vù-fâ-kó ( Hak )

provided by wikipedia emerging_languages
 src=
Vù-fâ-kó

Vù-fâ-kó (無花果) he yit-tsúng tshṳ̍t-vu̍t, tsú-yeu sên-tsóng tì mêu-tsúng ngie̍t-tai lâu vûn-tai thi-fông. Vù-fâ-kó muk-tshièn yû pat-pak ke phín-tsúng, thai-phu-fun tû-he sòng-liu̍k phín-tsúng. Vù-fâ-kó ngièn-sán tshai-yî â-lâ-pak, séu â-se-â khi̍p thi-tsûng-hói yèn-ngan tén-tén thi-khî; tsâi-phì li̍t-sṳ́ yí-kîn tshêu-ko ńg-tshiên tô-ngièn.

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors

Xël ( Wolof )

provided by wikipedia emerging_languages

Xël xeetu garab la gu bokk ci njabootu Moraceae.

 src=
xël gi

Melow xël

Xël man nay hàgg ba 40i met ci guddaay.

Nataali xël

 src=
Ronu xël
 src=
xobi xël
 src=
Garabu xël

Turu xam-xam wi

Ficus platyphylla

Yeneen i làkk

Araab: التّين Farañse: figuier

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors

Xël: Brief Summary ( Wolof )

provided by wikipedia emerging_languages

Xël xeetu garab la gu bokk ci njabootu Moraceae.

 src= xël gi
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors

İncil (meywe) ( Diq )

provided by wikipedia emerging_languages

İncil, yew meywey dar u namey meywey daro.

Çımey

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors

İncil (meywe): Brief Summary ( Diq )

provided by wikipedia emerging_languages

İncil, yew meywey dar u namey meywey daro.

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors