A Raza (Smilax aspera) hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Smilacaceae. Hè ancu chjamata u razu (o u razzu in u sartinese). Hè longa sin'à 2 metri. Fiurisce d'aostu à uttrove. I frutti i a raza sò bagarelli rossi. Sò maturi da nuvembre à dicembre.
A raza hè diffusa in u Messicu, in l'isule Canarie, in Africa centrale, in Asia centrale è in e regione di l'area mediterranea. Si scontra da u livellu di u mare sin'à 1200 metri.
A radica di a raza cuntene numerosi principi attivi frà i quali si pò mintuvà: a smilacina, a salsasapunina, l'acidu salsasapinicu.
A raza hè cumuna in Corsica. Si trova à spessu in a machja. Hè ancu chjamata a tìrria.
A Raza (Smilax aspera) hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Smilacaceae. Hè ancu chjamata u razu (o u razzu in u sartinese). Hè longa sin'à 2 metri. Fiurisce d'aostu à uttrove. I frutti i a raza sò bagarelli rossi. Sò maturi da nuvembre à dicembre.
A raza hè diffusa in u Messicu, in l'isule Canarie, in Africa centrale, in Asia centrale è in e regione di l'area mediterranea. Si scontra da u livellu di u mare sin'à 1200 metri.
A radica di a raza cuntene numerosi principi attivi frà i quali si pò mintuvà: a smilacina, a salsasapunina, l'acidu salsasapinicu.